EXCLUSIV | Ştiai că sub blocul tău ar putea fi un adăpost antiaerian?

Multă lume nu ştie pe ce stă. Adânc sub blocurile de locuinţe există tuneluri subterane cu pereţi groşi şi încăperi menite să protejeze cetăţenii în caz de atac cu bombă. Multe clădiri au astfel de adăposturi antiaeriene, construite înainte de 1989, căci după căderea regimului comunist, întreprinzătorii din domeniul imobiliar nu au mai dat importanţă acestui aspect. Sunt dotate şi cu WC-uri Catacombele despre care vorbim nu sunt aceleaşi cu clasicele subsoluri în care se găsesc boxele unde proprietarii apartamentelor din bloc îşi păstrează cauciucuri, murături ori piese de mobilier pentru care nu mai au loc în casă. Nu, este vorba despre tuneluri separate, construite după alte criterii. Acestea, menite să reziste unor atacuri cu bomba atomică, au pereţi din beton armat de 40 cm grosime, planşeu tot din beton armat de 30 cm grosime, iar accesul în ele se face pe uşi metalice, rezistente la suflul exploziei. “Aceste adăposturi, care, atenţie!, există peste tot în ţară, nu doar în Bucureşti, au fost foarte bine gândite, ca spaţii unde cetăţenii să se poată refugia în caz de atac şi unde să poată supravieţui o vreme, dacă au provizii. Există acolo inclusiv WCuri, recipiente pentru apă potabilă şi unelte pentru deblocare şi salvare, instalaţii de filtroventilaţie pentru asigurarea aerului curat, fără impurităţi şi substanţe nocive, micromanometre pentru măsurarea diferenţei dintre presiunea din interior şi cea din exterior. Fiecare cetăţean are alocat un spaţiu de 1 mp. Pentru cazul în care s-ar bloca uşa de acces, adăposturile sunt prevăzute cu ieşiri de salvare”, ne-a declarat colonelul Gheorghe Niculescu (foto), specialist în protecţie civilă şi şeful Serviciului Prevenire de la sectorul 1 al Capitalei, în timp ce ne-a făcut turul unui astfel de buncăr, în subsolul unui bloc dintr-o zonă de fiţe a Bucureştiului, Dorobanţi. Analistul militar Sebastian Sârbu (foto) ne-a dezvăluit că aceste tuneluri ar fi trebuit extinse, însă nu s-au mai alocat fonduri pentru aşa ceva: “Adăposturile antiaeriene au fost dezvoltate pentru situaţii excepţionale de calamităţi şi război. Trebuia să fie alocată finanţarea necesară pentru extinderea lor, dar, din păcate, după Revoluţie, nu s-au făcut investiţiile necesare”. Sârbu susţine că ar trebui desemnat un expert în domeniul securităţii care să se ocupe de aceste adăposturi şi să informeze cetăţenii despre existenţa lor, pentru că majoritatea oamenilor habar nu au de ele. Transformate în loc de distracţie Nenorocirea mare este nu că lumea n-ar şti de adăposturi, ci că acestea au fost lăsate în paragină, după căderea regimului comunist. Potrivit unor surse din Primăria Capitalei, 50% din ele ar fi inundate, aşadar, inutilizabile. Dumitru Marinescu (foto), administratorul unui bloc din cartierul bucureştean Militari, s-a confruntat fix cu această situaţie, dar, spre deosebire de alţii, i-a mobilizat pe locatari să redea utilitatea tunelului. “Am avut subsolul inundat, inclusiv partea de adăpost antiatomic. Am reuşit să scoatem apa, apoi am lăsat să se usuce, după care am curăţat ce trebuia curăţat, am văruit şi am păstrat cât de cât curat. Din păcate, WC-urile nu mai pot fi folosite, au fost compromise de inundaţie”, ne-a declarat bărbatul. Există şi cazuri în care locatarii, ignorând destinaţia strictă a acestor tuneluri, le-au transformat în spaţii de distracţie, cu mese de ping-pong şi biliard şi fotolii în care să se relaxeze alături de prieteni. Este ilegal, dar nici o autoritate nu controlează şi nu amendează astfel de abateri.