Și fostul consilier Breazu a turnat-o pe Elena Udrea. Degeaba, a fost arestat

Foștii colaboratori ai Elenei Udrea toarnă pe bandă rulantă. După consilierul Ștefan Lungu și secretarul general al Ministerului Dezvoltării, Gheorghe Nastasia, a venit rândul lui Tudor Breazu să își denunțe fosta șefă. Informația se regăsește în Motivarea Curții de Apel București, prin care s-a dispus arestarea lui Ștefan Breazu. ”În acord cu Parchetul, judecătorul reţine că inculpatul Breazu Tudor Liberiu a cunoscut caracterul fictiv al operaţiunilor în baza cărora a încasat sumele de bani de la L.Ş., precum şi beneficiarul acestora”, arată instanța. Surse judiciare precizează că beneficiarul a fost chiar ministrul de la vremea respectivă Elena Udrea. De altfel, relația dintre cei doi era atât de apropiată încît ”inculpatul este deţinătorul domeniilor de internet care conţin numele Elena Udrea şi al mai multor mărci pentru diferite mişcări politice asociate cu aceasta”, au mai constatat judecătorii.
Tudor Breazu este, de asemenea, un apropiat al Anei Maria Topoliceanu, demnitarul surprins în fotografiile de la Paris alături de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica și Elena Udrea.
Motivarea Curții de Apel București reține și mecanismul prin care angajații Ministerului Dezvoltării luau șpagă: ”Din probele administrate în cauză a rezultat că finanţarea diferitelor proiecte derulate în perioada respectivă se realiza exclusiv cu aprobarea ministrului Udrea Elena Gabriela, în lipsa unor criterii obiective aplicabile în toate situaţiile. Astfel, reprezentanţii societăţilor comerciale care executau lucrări finanţate de minister depindeau de „bunăvoinţa” persoanelor cu funcţii de conducere din minister pentru a evita intrarea în incapacitate de plată datorită întârzierii decontărilor. Din declaraţiile persoanelor audiate în cauză rezultă că aceste împrejurări au dat naştere unei cutume în baza căreia reprezentanţii societăţilor comerciale care primeau finanţări de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau de la companii subordonate acestuia „întorceau” un procent de 10% din sumele primite către persoanele cu funcţii de conducere din aceste instituţii. Funcţionarea mecanismului a fost posibilă datorită unor persoane care nu lucrau în cadrul ministerului şi acţionau ca intermediari, punând la dispoziţie instrumentele necesare realizării unor circuite financiare complexe, care să dea o aparenţă de legalitate operaţiunilor prin care sumele de bani erau transferate în patrimoniul funcţionarilor.  Pentru a îngreuna stabilirea unei legături între firmele care executau lucrările şi beneficiarii faptelor de corupţie, se realizau transferuri repetate, în baza unor operaţiuni fictive de consultanţă, deşi serviciile nu erau în realitate prestate”, au concluzionat judecătorii.
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro