Ca să acceseze, până anul viitor, 991 de milioane €, bani nerambursabili, agricultorii români trebuie să ştie matematică, nu glumă!

«Voiam un tractor, dar am renunţat»

Am mers cu aceste formule în comuna Nuci, din nordul judeţului Ilfov, pentru a vedea dacă ţăranii români, care ar avea nevoie de bani, în general, şi de bani nerambursabili, în special, ştiu să rezolve aceste ecuaţii de genul: sumă de la “i” egal cu unu – la cinci, înmulţit cu “FN” indice “i”, supra 1 plus “r”, totul la puterea “i”… etc.
Niculae Iancu, 83 de ani, legumicultor, a oprit căruţa şi s-a uitat lung la formule. Apoi a început să ne explice cât de greu a muncit toată viaţa la CAP pentru o pensie mizeră de 300 de lei. Noi insistăm pe formule. Bătrânul ia un creion, se uită iar la hârtii şi spune: “Lasă că le fac acasă”. Ne-a fost clar că era depăşit de situaţie, dar ţăranul român nu va recunoaşte niciodată că îl poate pune ceva în încurcătură, într-o lumină negativă, ci va prefera mereu să răspundă în doi peri, ca în banc: “Câte capre ai, bace?”. “Una”. “Dar oi?” “Mai puţine…”.
În fine, mergem mai departe. Sub un corcoduş, Iova Cicu, 72 de ani, ne spune că are pământ şi că i-ar prinde bine nişte bani, apoi ia hârtiile, se uită la ele, ne priveşte şi spune deschis: “Eu nu ştiu carte”. Între timp se apropie un vecin, Petre Dinu, 60 de ani, alt proprietar de terenuri agricole, care se uită îngrozit la hârtii: “Nu am mai văzut aşa ceva”.
În satul următor, Ioana Diniţă, 64 de ani, proprietară a 4,5 hectare de teren arabil, păzeşte bobocii în faţa porţii. Nici nu vrea să vadă hârtiile noastre, cum aude de autorităţi, ia foc. Scandalul stârneşte curiozitatea surorii sale, Dorina Diniţă, 62 de ani, care se apropie, ia formulele şi ne explică: “Chiar nu înţelegeţi că îşi bat joc de noi? Credeţi că vor lăsa vreodată ţăranul să se îmbogăţească, să se deştepte? Uite, întrebaţi băiatul a c e s – ta…”.
Se apropie un tânăr, Gheorghiţă Şerban, 24 de ani: “Eu am vrut să accesez fonduri. Lucrez 8 hectare, am vaci cu lapte, am făcut liceul agricol, ştiu cum se lucrează pământul. Dar mi-au cerut atât de multe în dosar, că până la urmă m-au făcut să mă las păgubaş… Şi nu voiam decât un tractor…”

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

«Matematica agricolă» e cerută de autorităţile din România, nu de UE

Răspunsul Ministerului Agriculturii: “La o primă vedere poate părea o cerinţă destul de dificilă, dar viabilitatea economico-financiară trebuie dovedită. Valorile acestor indicatori sunt cele minimale prin care APDRP (Agenţia Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit- n.r.) se poate asigura că afacerea va fi rentabilă”. Surse din cadrul ministerului ne-au dezvăluit că peste 60% din conţinutul dosarelor, inclusiv formule, au fost impuse de către autorităţile din România, nu de UE. Mai trebuie spus că ţara noastră a primit de la UE, pentru perioada 2007-2013, peste 27,5 miliarde euro, bani nerambursabili, din care a accesat până acum doar 7,8 miliarde. În schimb, a contribuit la bugetul comunitar cu 7,9 miliarde, adică din toată sărăcia am oferit Uniunii 100 de milioane de euro. Între timp, statul s-a împrumutat cu peste 40 de miliarde de euro.

Ce înseamnă termenii ecuaţiei:

VAN = valoarea actualizată netă (care trebuie să fie pozitivă)
FNi = flux de lichidităţi net din anul “i”
FNi explt = flux de lichidităţi din exploatare din anul “i”
VI = valoarea investiţiei
r = rata de actualizare egală cu 8%, adică rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) plus marja de risc pe ţară (4%)
Menţionăm că pentru fiecare an de derulare a investiţiei se face câte un calcul separat, de aceea se spune anul “i”
foto: Gabriel Miron

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro