Canoiştii Victor Mihalachi şi Liviu Dumitrescu susţin că ştiu de ce au dat chix la Olimpiadă | INTERVIU

Libertatea: Ce s-a întâmplat în cursa de canoe 1.000 de metri?
Victor Mihalachi: Am făcut o cursă dezastruoasă, nu s-a putut mai mult, n-a fost ziua noastră. Cred că s-a greşit pregătirea, pentru că nu am reuşit să atingem aici vârful de formă, asta în ciuda faptului că la Eton Dorney (n.r. – pista engleză) am scos timpi mai buni decât în România. Nici la Campionatele Europene, unde am luat un titlu pe distanţa de 1.000 de metri, nu am prins cea mai bună perioadă a noastră, deoarece am fost învinşi în cursa de 500 de metri, în care suntem specialişti.
România a pierdut o medalie în proba de canoe doi 1.000 de metri, iar sportivii acuză metodele învechite de antrenament. Cum adică s-a greşit pregătirea?
Noi păstrăm metodele sovietice de pregătire, pe când toate ţările care iau medalii au schimbat modalităţile de antrenament. Se pregătesc diferit şi nu fac o perioadă centralizată lungă, aşa cum am făcut noi. Cred că importantă e eficienţa şi nu durata cantonamentelor.
Antrenorul Igor Lipalit a anunţat că pleacă…
Sper că cine va veni să se gândească serios şi să aducă alte metode de antrenament.
Când aţi simţit că pierdeţi această medalie dată ca sigură înaintea JO?
Încă din calificări şi din semifinale. Noi ţinteam alte culoare, dar nu am reuşit să luăm decât primul culoar, cel de pe care nu s-a câştigat nimic. Nu invocăm vântul potrivnic, pentru că toţi au avut parte de acelaşi vânt, dar era mai bine pe un culoar central. Nu a fost o presiune suplimentară faptul că oamenii erau siguri că vom câştiga o medalie, am avut pur şi simplu o zi proastă.
Regretaţi pierderea primei promise de COSR?
N-am luptat numai pentru bani, era la mijloc şi prestigiul nostru, deşi cred că numai cubanezii sunt mai săraci ca noi în acest sport. De exemplu azerii, care au ratat şi ei medaliile, aveau un milion de euro promişi pentru aur, iar ruşii, renta viageră olimpică de 32.000 de euro pe lună.
Aţi picat pe final, deşi toate echipajele trăgeau mai tare…
Noi am păstrat ritmul început până la sfârşit, am zis să nu ne uităm la ceilalţi, dar, într-adevăr, nu am mai avut resurse pe final. Ne-am fi dorit altceva, poate dacă am concura din nou săptămâna viitoare am intra în medalii. E o luptă pierdută, dar sperăm ca la următoarea Olimpiadă să ne calificăm şi să obţinem rezultate mai mari decât la Londra.
foto: Gazeta Sporturilor

Urmărește-ne pe Google News