«Proiecte critice», fără finanţare
Deci, nu se finanţează proiectele critice, ci se vor căuta alţi bani, nu se ştie de unde şi de ce. Mai mult, există un fond de 763.212.939,03 euro, bani europeni destinaţi drumurilor din România, încă din programul operaţional 2007-2013, care nu au fost cheltuiţi şi care, dacă nu vor fi utilizaţi până la 31 decembrie 2015, vor fi pierduţi.
De ce nu sunt folosiţi pentru poduri, nu se explică în Plan. “Au finanţare pentru podurile Borcea şi Cernavodă, chiar fundamentarea privind taxa de trecere spune că este înc a s a t ă pentru a întreţine aceste structuri”, spune Augustin Hagiu (foto), fost preşedinte al Federaţiei Operatorilor Români de Transport. Totuşi, pe ce se duc 1,6 miliarde de euro?
Exemple: “Pentru anul 2015, CNADNR îşi propune să suplimenteze personalul cu 562 de posturi”. Ce să facă acest personal suplimentat? “Instruire anuală a câte 10% din personal” şi “stagii de practică şi specializare în ţară şi străinătate”. Nu e dulce? Viaţa, desigur…
«Se caută modalităţi de a umfla şpaga»
CNADNR îşi mai propune pentru acest an să devină societate pe acţiuni pentru ca alocaţiile de la buget “să poată fi utilizate inclusiv pentru plata contravalorii lucrărilor suplimentare rezultate în urma schimbării soluţiilor tehnice şi exproprierilor aferente acestora”. Adică, să umfle costurile proiectelor după bunul plac.
Alt obiectiv: “Înfiinţarea unei structuri organizatorice instituţionale necesare certificării din punct de vedere al capabilităţilor a societăţilor care solicită să participe la licitaţii”.
Adică, vrea să hotărască cine poate şi cine nu poate să participe la licitaţii. “Se doreşte înfiinţarea unei noi structuri de colectare de şpăgi la licitaţii. Nu se mai poate fura, iar firmele abonate la dat şpăgi pentru lucrări au probleme cu DNA. CNADNR caută alte şi alte modalităţi de a umfla şpaga”, a mai spus Augustin Hagiu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro