Mumia egipteană se află la Muzeul Franz Binder din Sibiu şi aparţine unui bărbat care a trăit în urmă cu 2.300 de ani, din dinastia ptolemeică. Aceasta a ajuns în România, în urma donaţiei lui Hermann von Hannenheim, consul austriac în Egipt, la începutul secolului al XX-lea. Deşi s-a crezut timp de mai bine de două milenii că mumia este de sex feminin, fiind numită chiar “Femeia cu păr albastru”, datorită pânzei ce îi acoperă capul, cercetătorii au demonstrat de curând că este vorba despre un bărbat şi unul chiar foarte bogat, dacă ne luăm după sarcofagul construit dintr-o singură bucată de lemn, lucru pe care un egiptean de rând nu şi l-ar fi permis. Pe acesta e pictată Nut, zeiţa înaripată a cerului, care poartă în fiecare mână o pană a adevărului.
Fac frigul în muzeu
Asemenea obiect preţios are nevoie de îngrijiri speciale, aşa că angajaţii muzeului au luat măsuri, chiar cu riscul de a suferi ei înşişi. “Lumina distruge cel mai mult mumia, de aceea geamurile au două rânduri de storuri. Iarna nu se încălzesc camerele, deoarece exponatul se deteriorează la căldură”, ne-a spus ghidul Nicolae Piţu. Acesta ne-a mai explicat ritualul prin care o persoană era mumificată, proces care dura 70 de zile. Tehnicile erau diferite şi variau în funcţie de situaţia financiară a familiei mortului. În primul rând, se îndepărtau toate organele interne, trupul se spăla cu vin de palmier şi cu alte mirodenii. Apoi, se lăsa 40 de zile în sare extrasă din Nil, pentru a se elimina apa din organism. Mortul era apoi fardat, că să semene cât mai bine cu omul înainte de deces, iar trupul era bandajat cu o ţesătură fină, impregnată cu gumă arabică. Statutul social se observa şi după amuletele pe care aceştia le purtau apoi la gât, dar şi după mormintele mai simple pentru cei săraci sau sarcofagele bogat decorate ale înalţilor demnitari. l
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro