Balanţa comercială a României – adică diferenţa dintre exporturi şi importuri – a atins valoarea de 5,5 miliarde de euro, în primele nouă luni ale lui 2015, în creştere cu 1,2 miliarde de euro faţă de intervalul similar din 2014, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Exporturile realizate au depăşit 40,9 miliarde de euro, în creştere cu 4,7%, iar importurile au ajuns la 46,4 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Altfel spus, încă sunt mai mari “cumpărăturile” ţării faţă de vânzările pe care le facem în străinătate, dar acest lucru este explicat de specialişti prin faptul că importăm o mare cantitate de materii prime şi piese pentru a putea exporta înapoi echipamente complete. Creşterea economică a unei ţări se bazează, în principal, pe trei piloni: producţie, exporturi şi/sau consum. Dacă în 2007- 2008 duduiau motoarele consumului şi importam orice, iată că acum exportăm masiv maşini şi tot felul de utilaje sau piese auto. Concret, vindem şi cumpărăm în special maşini şi echipamente de transport (44% la export şi 36,6% la import), alte produse manufacturate (32,9% la export şi, respectiv, 31,3% la import), produse chimice (5% la export; 13,8% la import), şi produse agroalimentare şi tutun (8,8% la export; 8,3% la import).
Cât de românesc mai este laptele pe care îl bem în fiecare zi
Laptele românesc e concurat puternic de cel din import, care este mult mai ieftin. Numai de la începutul anului, România a cumpărat din alte ţări peste 64.000 de tone de lapte, cu mai bine de 6.300 de tone (+10,9%) mai mult faţă de anul trecut, arată datele INS. În acelaşi timp, fabricile de profil au colectat de la fermierii din ţară 705.807 tone de lapte de vacă, cu 69.687 de tone (-9%) mai puţin decât în primele nouă luni din 2014.