Proiectul secret se numea «Zebra»
În acest context, Ceauşescu a primit de la americani hărţile şi specialiştii necesari pentru configurarea în secret a extracţiei gazelor de şist în parteneriat româno- american. “Dacă petrolul nu era o problemă la vremea respectivă, gazele naturale clasice autohtone, necesare pentru o industrie chimică supradimensionată, erau insuficiente.
Ruşii ne exportau gaz metan puţin şi scump, pentru că nu vedeau cu ochi buni independenţa noastră economică. Atunci s-a ajuns la un plan de extragere, împreună cu americanii, a gazelor de şist, proiect ce a primit numele de cod «Zebra».
În martie 1977 a intervenit însă cutremurul, iar de atunci, Ceauşescu, sfătuit de specialişti, a abandonat ideea exploatării gazelor de şist, pentru că poate influenţa mişcarea telurică, în special în zonele unde plăcile tectonice produc periodic seisme, cum este cazul Vrancei”, ne-a explicat Marian Rizea.
Fracturarea hidraulică poate produce cutremure
Aşa arată un zăcământ de gaze de şist, în comparaţie cu pungile clasice de gaze naturale
Conform prof. univ. ing. dr. Marian Rizea, exploatarea gazelor de şist, care sunt gaze naturale din interirul unor pietre, se face prin fracturare hidraulică, care înseamnă ruperea rocilor pentru eliberarea gazului, prin intermediul unui jet puternic de lichid.
Pericolele acestui procedeu sunt:
- riscul de explozii şi deflagraţii pe o rază de mii de kilometri de la locul extragerii. Pot fi afectate, practic, judeţe întregi;
- riscul grav de poluare a apelor din pânza freatică şi râuri cu substanţele chimice conţinute de lichidul injectat în structura geologică, substanţe care au drept scop “înmuierea” rocilor.
- risc de provocare a unor cutremure de suprafaţă de până la 6 grade pe Richter, foarte periculoase, şi de influenţare a declanşării unor seisme în faliile predispuse unor asemenea fenomene, cum este zona Vrancea.
MAI MULT: Conform studiilor de până acum, în subsolul României ar exista 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, care ne-ar ajunge pentru 100 de ani.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro