Studenții români, ”pionieri” ai migrației către Franța

Subiectul prezenței comunităților de români în Franța este considerat de specialiști unul aparte și și-a primit locul său într-un dintre volumele „Români în lume – Secolul XX”, semnat de prof. Cezar Dobre și de regretatul prof. Gheorghe Zbuchea. „Nu se cunosct exact începuturile prezenței românești în ținuturile franceze. Unele mărturii atestă existența în spațiul francez a unor români, respectiv a descendenților acestora, încă de la cumpăna veacurilor XIV și XV, din vremea voievodului Mircea cel Bătrân. Cert este că mai târziu unele personaje ilustre ale trecutului românesc, precum marele cărturar umanist Nicolae Milescu sau domnitorul Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul, au petrecut o vreme în capitala de pe malurile Senei”, susțin autorii documentării ce face referire la diaspora românească.
Cercetările aprofundate ale istoricului Dobre arată că prezența românească în Franța a început efectiv în prima parte a secolului al XIX-lea, o dată cu migrarea masivă a studenților români către centrele universitare din Paris, în mod special, dar și din  mai multe alte orașe din Hexagon. „Unii nu s-au mai întors niciodată acasă, întemeindu-și familii în spațiul francez cu descendenți până în zilele noastre”, arată autorii. Printre iluștrii reprezentanți de elită ai clasei politice și intelectuale românești care au respirat aerul Parisului se numără Ion C. și Dimitrie Brătianu, Nicolae Bălcescu, frații Golești, Mihail Kogălniceanu, Martha Bibescu, Ana Brîncoveanu de Noailles, Elena Văcărescu, dramaturgul Eugen Ionescu, filozoful Emil Cioran, Mircea Eliade sau naistul Gheorghe Zamfir.
Astăzi, nu se știe cu exactitate numărul românilor stabiliți în Franța, migrație generată de exodul sudenților către Paris. „Se crede că acolo trăiesc între 70.000 și 100.000 de români cu regim de membri stabili ai comunităților românești, înregistrați și recunoscuți ca atare de autoritățile centrale și locale, cărora li se adaugă alte 300.000-400.000 de cetățeni ai României (români sau minoritari)”, este de părere istoricul Cezar Dobre.
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro