Datele Eurostat arată o creştere cu 12%, în septembrie, a volumului comerţului cu amănuntul, faţă de perioada similară din 2014. Valori ridicate, dar sub România, au mai înregistrat Irlanda (8%), Polonia şi Marea Britanie (ambele cu 6,3%).
Media de creştere a consumului în Uniune a fost de 3,7%, iar în Zona Euro de 2,9%. Au fost însă şi ţări în care consumul s-a redus. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Luxemburg (11,8%), Bulgaria (2,5%) şi Slovenia (0,4%).
Cele mai mari creşteri de vânzări le-au avut în ordine: companiile petroliere (avans de 5,3% la vânzările de combustibili) , comercianţii de electronice şi îmbrăcăminte (+4%) şi cei de alimente, băuturi şi ţigări (+1,6%).
De când cu criza, comercianţii fac cele mai mari vânzări când afişează promoţii. Ofertele de tipul “cumperi două produse şi primeşti încă unul gratis“ sau buy-backul par să se potrivească perfect mentalităţii românilor care, spun consultanţii, se arată mai dispuşi să cumpere dacă li se promite în schimb o recompensă.
Milioane de români săraci
România a fost, în ultimii doi ani, ţara cu cea mai mare creştere economică din toată UE, dar pare greu de crezut când omul de rând se uită în portofel. Un raport publicat de Eurostat confirmă o realitate crudă: peste 40% dintre români sunt săraci sau trăiesc la limita sărăciei.
Procentul ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană la riscul de sărăcie şi excludere socială, în condiţiile în care 122 de milioane de europeni (24,4% din populaţia UE) se aflau în această situaţie.
Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie şi excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populaţie este expusă acestui risc – România (40,2%), Bulgaria (40,1%) şi Grecia (36%).
La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%). Cei mai expuşi sunt tinerii şi vârstnicii care trăiesc singuri, dar şi persoanele de etnie romă. Iar criza a agravat situaţia: din 2008 şi până acum, sărăcia absolută a crescut.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro