Cine poartă mărţişoare nu va fi pârlit de soare!

În Moldova, fetele le dau în dar băieţilor

Unică prin acest obicei, zona Moldovei păstrează şi azi tradiţia potrivit căreia fetele sunt cele care dăruiesc mărţişoare băieţilor. Iar în multe sate transilvănene încă se mai obişnuieşte să se anine şnurul alb-roşu de coarnele animalelor domestice, de uşi ori de ferestre, pentru a alunga spiritele rele. Iar prin alte părţi se atârnă de crengile copacilor, ca aceştia să dea rod bogat. Înainte vreme, mărţişorul trebuia purtat fie timp de 12 zile, fie până la anumite sărbători de primăvară – Mucenicii, Blagoveştenia, Floriile, Paştele -, fie până când pomii fructiferi anunţau, înflorind, înstăpânirea deplină a anotimpului cald.
Sau când păsările călătoare dădeau acelaşi semnal, întorcându- se acasă. În zilele noastre, se spune că mărţişorul trebuie purtat toată luna martie. Şi tot mai mulţi tineri îl leagă la încheietura mâinii, cu credinţa că, dacă va rezista 31 de zile, vor fi feriţi de rele tot anul şi vor avea belşug în casă. În comunităţile tradiţionale, mărţişorul era şi un simbol al purităţii, iar cei care îşi împodobeau cu el reverul hainei aveau mare grijă să se poarte cumpătat, civilizat, să nu gândească de rău şi să nu vorbească necuviincios.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Alege-ţi Baba!

Se spune că între 1 şi 8 martie, Baba Dochia urcă muntele şi, potopită de căldura primăverii, leapădă în fiecare zi câte unul din cele nouă cojoace cu care e înfofolită. Tot între 1 şi 8 martie trebuie să îşi aleagă Baba cei care vor să afle cum le va fi viitorul. Se spune că dacă va fi soare şi cald, vei avea un an doldora de împliniri. În schimb, dacă ziua va fi posomorâtă, te aşteaptă un an cu multe provocări.

Ai uitat să cumperi? Nu-i bai, târgurile încă sunt deschise

drept că poţi cumpăra mărţişoare şi de la colţ de stradă ori din piaţă, dar dacă vrei să dăruieşti ceva deosebit, există două locuri din Bucureşti unde vei găsi aşa ceva. La Muzeul Ţăranului Român, mărţişoarele au fost reinterpretate în degetare tricotate, atât de amuzante, încât vor binedispune şi cea mai supărată fată.
Tot acolo am găsit nişte minipăpuşi îmbrăcate în port popular şi încinse cu şnur alb-roşu, meşterite de artizani pricepuţi, din lemn şi foi de porumb. Între 5 şi 50 de lei costă minunăţiile vândute în curtea muzeului. La Muzeul de Geologie, mărţişoarele sunt – cum altfel? – din pietre semipreţioase! Sunt lucrate manual şi au toate formele, mărimile şi culorile posibile. Aici, preţurile pornesc de la 15 lei şi pot ajunge chiar şi la 200. (Monica Stan)

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro