N.P. are 17 ani şi este în luna a şaptea. Dacă o întrebi dacă se bucură că va avea un copil, îţi răspunde, cu o expresie de indiferenţă, că „nici nu mă bucur, nici nu mă supăr”. Locuieşte cu bunica ei de când a ales să se căsătorească, după cutuma din comunităţile rome, nu oficial, cu acte, cu un bărbat respins de părinţii ei. Spune că a fost la medic, o dată, dar că nu ştie să i se fi făcut o ecografie, nu ştie sexul copilului şi nici nu ia medicamente speciale în timpul sarcinii. „Aici, dacă nu faci un copil până la 18 ani, înseamnă că eşti defectă”, povesteşte o fată care abia a împlinit 19 ani şi care va aduce pe lume cel de-al doilea copil al ei.
„Mie mi-a murit copilul când l-am născut, aşa mi-au spus doctorii”, povesteşte I.M., o mamă care mai are acasă cinci copii, deşi are puţin peste 25 de ani. Are faţa brăzdată, îşi strânge mâinile la fiecare cuvânt despre copilul născut mort. Nu ştie de ce nu a trăit, dar recunoaşte că nu a primit nici un consult ginecologic în sarcină ori măcar un supliment de vitamine.
„Unele vin la cabinet, le spun cum să mănânce sănătos, cum să îşi îngrijească copilul, dar sunt extrem de săraci. La fiecare semn de boală al copilului, nu stau acasă, vin la medic, pentru că, în ciuda faptului că nasc înainte de 18 ani şi nu au posibilităţi materiale, îşi iubesc copiii. Acum, dacă nici lapte praf nu le vom mai putea da, va fi şi mai greu”, a explicat Camelia Lupu, medicul din Româneşti.
În statisticile oficiale, judeţul Dâmboviţa are o rată a mortalităţii infantile de 12,5 la mia de născuţi vii (INS, 2009). Asta, în timp ce media mortalităţii infantile în Uniunea Europeană este de 4,59 la o mie de născuţi vii, iar media pe ţară în România ajungea, în 2009, la 10,1 copii la o mie de născuţi vii.
Vinovate pentru toate aceste decese sunt anomaliile congenitale şi afecţiunile apărute în perioada perinatală, în aproape jumătate din cazuri (48%), bolile aparatului respirator, cele infecţioase şi parazitare (30%), şi accidentele (10%). Mulţi dintre copiii care au probleme la naştere sunt născuţi prematur, România ocupând o poziţie fruntaşă la capitolul naşterilor premature.
Organizaţia Salvaţi Copiii România, cu sprijin de la Glaxo SmithKline România şi Ministerul Sănătăţii, derulează un amplu program de reducere a mortalităţii în rândul copiilor sub cinci ani. Prin proiectul “Fiecare copil contează” sunt derulate acţiuni menite să combată cauzele prevenibile ale deceselor, printr-o componentă majoră de informare şi educare, atât în rândul viitoarelor mame, cât şi la nivelul fiecărei comunităţi, şi printr-o componentă de intervenţie, care presupune asigurarea unei alimentaţii sănătoase (suplimente nutriţionale) femeilor gravide şi copiilor cu vârsta de până la 5 ani.