Klaus Iohannis A CÂȘTIGAT ALEGERILE mai întâi pe Facebook

DE LA PLIANTE DIN UȘĂ-N UȘĂ, LA ”LIKE”-URI PE FACEBOOK

Cea mai bună platfomă de comunicare pentru cei doi candidați, Victor Ponta și Klaus Iohannis, a fost Facebook, siteul de socializare unde se anunțau nu doar puncte din programul aspiranților la fotoliul de la Cotroceni, ci se duceau adevărate lupte de idei și se încerca o cât mai mare atragere a electoratului tânăr.
Că rețeaua Facebook a fost un barometru fidel pentru cea avea să se întâmple în turul doi o demonstrează și situația ”like”urilor fiecăruia dintre candidați.
Astfel, dacă la primul tur de scrutin Victor Ponta, candidatul USL, conducea detașat în fața lui Klaus Iohannis, situația s-a schimbat pe ultima sută de metri înainte de cea de-a doua chemare la urne. Primarul de Sibiu, candidat la Cotroceni, a recuperat considerabil și chiar l-a devansat pe contracandidatul său, la momentul publicării acestei știri situația numărului de apecieri pentru fiecare dintre ei fiind 909.252 (Klaus Iohannis) – 715.483 (Victor Ponta).
”Agresivitatea” campaniei electorale care s-a dorit a se vedea la televizor s-a simțit însă pe internet unde postările celor doi candidați deveneau virale imediat ce erau publicate, fiecare primind conotații pozitive sau ironice, în funcție de preferințe utilizatorilor pentru unul sau altul dintre aspiranții la funcția de președinte.
Dacă Iohannis i-a avut de partea lui în campanie pe tinerii obișnuiți, care își petrec timpul pe site-uri de socializare și în piețe, intonând imnuri și sloganuri, electoratul lui Victor Ponta a fost mai puțin vizibil în mediul virtual, deși echipa sa de campanie și-a făcut bine treaba și și-a promovat candidatul intens.
Premierul și echipa lui au mizat în lupta sa pentru Cotroceni pe nume consacrate, cu puternică rezonanță în rândul românilor – Raed Arafat care, dacă ne amintim, a fost, în ianuarie 2012, catalizator pentru mii de români mobilizați tot pe Facebook care nu s-au lăsat până ce nu l-au dat jos pe Emil Boc -,  medicul Irinel Popescu – reputat gastroenterolog -, Nicu Alifantis – artist-, Dorel Vișan – actor, și mulți alții care și-au exprimat sprijinul pentru Ponta și a căror imagine a apărut, pentru confirmare, pe Facebook.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

DOUĂ CAMPANII, UN SINGUR SCOP

Românii s-au obișnuit cu disputele electorale acide, virale și pline de suspans, așa că, până în al 12-lea ceas, au sperat în replici tăioase între Ponta și Iohannis și întrebări de genul ”Nici azi-noapte nu v-a plăcut?”, cu care Traian Băsescu a câștigat, în 2009, alegerile prezidențiale în fața lui Mircea Geoană.
Dar fiecare dintre candidați și-a văzut campania altfel și a acționat ca atare. Așadar, conform statisticilor, Victor Ponta a fost mult mai vizibil la televiziunile de știri, în timp ce Klaus Iohannis a mizat mai mult pe mediul virtual.
Cele două echipe de campanie, cea a USL și cea a ACL, nu au reușit să se înțeleagă cu privire la o dezbatere față în față a candidaților și doar incident – protestul cu păsări de la sediul ACL București – l-au mobilizat pe Iohannis pentru o confruntare cu Ponta. Prin urmare, Realitatea TV s-a trezit că în loc de o discuție cu un invitat că are de moderat o dezbatere.
Confrunatrea Victor Ponta – Klaus Iohannis, de pe 11 noiembrie, a revigorat un pic campania pentru turul doi, deși candidatul ACL avea încă mult de recuperat în procente.
mediaTRUST a prezentat vizibilitatea evenimentului în mediul online, în intervalul 11 noiembrie, ora 19.00 – 12 noiembrie, ora 10.00. Subiectul dezbaterii a fost preluat în 6.952 de materiale din mediul online.
Astfel, Victor Ponta a avut 5.954 de mențiuni în contextul dezbaterii, dintre care 2.366 au fost înregistrate în online-ul clasic, iar 3.588 au fost înregistrate în social media.
Contracandidatul său, Klaus Iohannis, a înregistrat 4.644 de mențiuni, 2.659 fiind în social media și 1.985 pe site-urile de știri.
Analiza a luat în calcul peste 2000 de publicații online, conturile publice de Facebook şi Twitter  ale utilizatorilor români și peste 30.000 de bloguri şi forumuri.
A doua dezbatere, una asumată de fiecare dintre candidați, a semănat mai mult cu o dispută electorală clasică, deși, așa cum s-a apreciat ulterior, fiecăruia dintre candidați i-a lipsit aplombul. Concluzia însă era și o rază de speranță pentru Klaus Iohannis: analiștii politici dar și românii care au urmărit confruntarea au fost de acord asupra unui aspect: popularitatea lui Iohannis începea să ia avans.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

DIASPORA

Dar cel mai fierbinte punct al acestor alegeri prezidențiale, speculat diferit de către cei doi candidați a fost desfășurarea votului în diaspora.
Dacă premierul a lăsat echipa guvernamentală să se ocupe de acest aspect și să comunice evoluția situației, Iohannis a ales să se folosească de acest punct nevralgic ca de un atu.
Astfel, candidatul ACL a cerut în repetate rânduri suplimentarea numărului de secții de votare din diaspora și a subliniat că este inadmisil ca românilor din afara țării să li se îngrădească un drept fundamental.
Că mesajul lui și-a atins ținta s-a observat imediat din evoluția popularității în mediul vitual.
Prin urmare, în sâmbăta de dinaintea turului doi Ponta avea în jur de 680.000 de fani, iar Iohannis puțin peste 600.000, ziua de duminică a fost decisivă în favoarea lui Iohannis care a reușit să-l depășească pe Victor Ponta și să înregistreze un număr de peste 800.000 de LIKE-uri.
Creșterea a fost una spectaculoasă, luând în considerare o analiză de pe Facebook care arată că Iohannis a câștigat peste 380.000 de aprecieri în ultima săptămână, pe când Ponta a mai primit în jur de 65.000.
Numărul mare de aprecieri se datorează și faptului că Iohannis a postat duminică numeroase mesaje de susținere pentru românii care au ieșit la vot în străinătate, distribuind fotografii și filmări cu aceștia, dar și mesaje de îndemn la vot sau informații despre primele rezultate din diaspora care îl dădeau câștigător.
Pulsul votului din diaspora s-a ținut online, iar faptul că nici în al doilea tur de scrutin nu au reușit să voteze toți românii din afara granițelor, ba, mai mult, în unele orașe europene s-a recurs la intervenția autorităților pentru a face ordine, a mobilizat și electoratul din România să iasă la vot în proporție de peste 63%.
În concluzie, cu electoratul tânăr și ”feisbucist” de partea lui, Klaus Iohannis are o misiune grea, pe care cei care i-au acordat încerederea nu uită să i-o amintească, tot acolo, pe Facebook: ”Să nu ne dezamăgiți!”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro