“Cariera” gălăţencei de donator onorific a început în anii ‘70, pe când lucra la Căi Ferate Uzinale, în cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi. “Se întâmplau multe accidente acolo. M-am dus o dată să donez pentru un coleg rănit grav şi apoi a devenit un obicei”, ne-a povestit Maria Năstase. Femeia, care are grupa sangvină AB4, cu RH negativ, a avut nenumărate carnete de donator, însă nu le-a păstrat pe toate. Cel mai vechi datează din 1978, dar ea îşi aminteşte că a început să vină la centrul de transfuzii cu mulţi ani înainte.
“Este cel mai vechi donator care figurează în arhiva noastră şi se numără şi printre cele mai vechi donatoare din ţară. Din 1970 donează sânge în Galaţi şi întotdeauna a venit de câte ori i-am solicitat sprijinul dumneaei. A donat de sute de ori şi de fiecare dată a salvat cel puţin o viaţă”, ne-a declarat Camelia Stoichiţescu, directorul Centrului regional de Transfuzii Galaţi.
Maria Năstase nici nu îşi mai aminteşte la câte campanii a participat sau câţi oameni a ajutat. A donat pentru prieteni, colegi de serviciu, dar şi pentru necunoscuţi, cum a fost cazul celor accidentaţi în Muntenegru. Un caz de dinainte de Revoluţie i-a rămas întipărit în minte. A donat atunci pentru un copil rănit într-un accident. “După câteva zile, tatăl băiatului a venit la mine acasă cu un buchet de flori şi mi-a mulţumit. M-a şi mirat, m-a şi bucurat gestul. Văzuse adresa mea pe punga de sânge care era la capătul patului băiatului, că atunci se treceau toate datele, acum e doar un cod de bare”, a mai spus Maria Năstase.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro