Raportul CE pe tema justitiei in Romania surprinde prin tonul sau tern. E mai degraba un text diplomatic, determinat probabil de patimile care se consuma in prezent in tara. Asa ca, in perspectiva Raportului final din iunie, CE a evitat acum aprecierile transante, oprindu-se la nivelul unor observatii generale, (inca) benigne, neinvocand clauza de salvgardare. Principala obiectie a CE este legata de combaterea coruptiei la nivel inalt. Fanii lui Daniel Morar vor retine, desigur, ca ‘DNA are un parcurs pozitiv’, sarind cu gratie peste amanuntul ca procurorii n-au izbutit sa determine trimiterea dupa gratii a vreunui demnitar de varf sau ca institutia risipeste uriase fonduri, inclusiv europene, fara eficienta. La fel, CE sanctioneaza si lancezeala altei institutii, Agentia Nationala de Integritate, care exista doar pe hartie si in deconturi.
Dincolo de alte asemenea punctari, Raportul, parand a fi cantonat in zona coruptiei demnitarilor, lasa impresia ca autorii sai n-au fost prea interesati de alte aspecte. Care insa preocupa populatia in cel mai inalt grad.
Taraganarea inadmisibila a unor cauze relativ simple, jurisprudenta neunitara, brambureala din Codurile penal si de procedura penala, toate acestea – care macina timpul, nervii si banii justitiabililor – sunt expediate sau chiar omise din document. Pacat, pentru ca magistratii au astfel de inteles ca se pot culca pe-o ureche.
Astazi, Curtea Constitutionala va dezbate sesizarea Guvernului in tevatura privind numirea noului ministru al justitiei. Decizia va fi cruciala nu doar in cazul respectiv. Are premierul, raspunzator de intreaga activitate a Guvernului, dreptul categoric de a-si hotari el echipa? Poate presedintele sa-i cenzureze oricand si oricum optiunea? Ce fel de republica e Romania?
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!