«De meserie» pelerini! În ultimii 20 de ani, n-au ratat nici un pelerinaj

Nu mai iese lumea la proteste cum se merge la moaşte în ultimii ani. Ne mirăm de fiecare dată de cozile kilometrice de pelerini care se întind la fiecare mare sărbătoare când sunt aduse rămăşiţe sfinte în procesiune. Mulţi români nu îşi mai găsesc speranţa decât în rugăciuni, iar pentru unii dintre ei pelerinajul s-a transformat într-un sport naţional. Dovadă e şi cazul a trei surori din Galaţi pe care le-am găsit ieri pe Dealul Mitropoliei, în timp ce-şi trăgeau sufletul, după o noapte lungă pe care au parcurs-o la picior, alături de alţi pelerini, pentru a ajunge la moaştele Sfântului Dimitrie. Înconjurate de un munte de sacoşe de rafie umplute cu haine de schimb, Sariţa (70 de ani), Săftica (65 de ani) şi Valeria Ene (62 de ani) neau spus povestea lor. “Am stat cinci ore la coadă, dar asta a fost una din cele mai scurte aşteptări dacă mă uit în spate”, începe Sariţa să povestească zâmbind larg.

«Rugăciunile m-au vindecat»

Femeia şi surorile ei nu au ratat nici o procesiune în ultimii 20 de ani, iar efortul, spun ele, nu a rămas niciodată nerăsplătit. “De 20 de ani mergem împreună şi ne rugăm şi pot zice cu mâna pe inimă că mi s-a întâmplat o minune. Am fost foarte bolnavă şi nu credeam că o să scap. Rugăciunile la moaştele Sfintei Parascheva şi la ale lui Arsenie Boca m-au vindecat. Am stat numai prin ploi, câteva zile, şi luam coada de mai multe ori la rând ca să mă rog la o minune”, mărturiseşte, pioasă, Săftica Ene. După atâţi ani de pelerinaj, cele trei surori pot spune că au şi un record personal. “Cel mai mult am stat la coadă 18 ore, ca să ating moaştele Cuvioasei (n.r. – Sfânta Parascheva), la Iaşi. De fiecare dată mă rog pentru ceva anume. De exemplu, la moaştele Sfântului Ioan m-am rugat pentru una dintre fete, să-şi găsească un flăcău cuminte, că era măritată cu un alcoolic. Şi nu a durat mult şi s-a căsătorit cu un băiat care e pâinea lui Dumnezeu. Apoi, am fost la Arsenie Boca şi m-am rugat şi pentru cealaltă, ca să-şi găsească soţ şi s-a măritat şi ea”, spune plină de entuziasm Sariţa, cea mai mare dintre surori, în vreme ce ne face semn să ne uităm către cer şi ne spune să credem în Divinitate. Cele trei surori nu pleacă niciodată deacasă fără mâncare şi pături, iar de cele mai multe ori cerul este singurul acoperiş pe care-l au deasupra capului.
Foto: Vlad Chirea

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro