Durerile de cap… dă-le de cap! Ce reprezintă ele şi când este cazul să mergem la medic

Una dintre cele mai neplăcute afecţiuni este cefaleea. Cefaleea se situează, la nivel global, în primele trei cauze de dizabilitate, fiind cel mai frecvent motiv care ne face să absentăm de la muncă sau de la şcoală. Potrivit unui studiu al Societăţii Internaţionale de Cefalee, există peste 150 de tipuri de dureri de cap care fac parte, în general, din două grupe mari: primare şi secundare.
Cefaleea primară nu este rezultatul unei alte probleme medicale şi include: cefaleea de tip tensional (cea mai comună, de intensitate uşoară spre moderată, nu se agravează la activităţile de rutină), cefaleea de tip cluster (mai rară, dar cea mai severă formă; durere intensă, localizată în regiunea oculară) şi migrena.
Simptomele fac diferenţa
“Migrena nu are o cauză cunoscută. Durerea poate fi moderată sau severă, fiind descrisă deseori ca având caracter pulsatil, persistent şi sâcâitor. O criză migrenoasă poate dura de la 4 ore până la 3 zile şi de obicei apare cu o frecvenţă de la 1 la 4 episoade pe lună. În plus, poate asocia sensibilitate la lumină şi zgomote, senzaţia de greaţă sau vărsături. Uneori, migrena poate fi precedată de simptome precum: furnicături, senzaţia de amorţeală la nivelul membrelor, flash- uri luminoase, scăderea vederii, acest tip fiind cunoscut sub numele de migrenă cu aură”, explică dr. Ana Ghiţoi.
Cefaleea secundară apare în cadrul altor boli sistemice sau neurologice şi include: durerea sinusală (durere profundă şi constantă la nivelul feţei, se agravează la mişcările capului şi la efort), cefaleea indusă de medicamente (analgezice, opiace sau sedativ-hipnotice), cefaleea posttraumatism cranian, cefaleea din tumorile craniene, cefaleea de origine cervicală etc.
“Cefaleea, în special migrena, are tendinţa să apară şi la alţi membri ai familiei. Copiii care au migrene au cel puţin unul dintre părinţi afectaţi! Însă trebuie să avem în vedere faptul că migrena poate fi declanşată şi de anumiţi factori din mediu familial, precum: fumatul indirect, mirosurile puternice de parfum sau detergenţi folosiţi în gospodărie, expunerea la anumiţi alergeni, consumul anumitor alimente (fast food, dulciuri procesate, ciocolată), stresul, poluarea, lumina puternică, schimbările din atmosferă”, avertizează medicul.
Tratamentul optim al cefaleei este determinat de mai mulţi factori, inclusiv tipul, frecvenţa şi cauza acesteia. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că nu toate durerile de cap necesită atenţie medicală. Potrivit specialistului, este foarte important ca pacienţii să aibă în vedere că folosirea îndelungată a analgezicelor fără prescripţie medicală poate duce la apariţia cefaleei cronice zilnice!

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Simptomele care trebuie să te trimită la o consultaţie la medicul neurolog:

• Dacă ai mai mult de trei episoade de cefalee pe săptămână;
• Cefalee care pare să se tot agraveze şi nu se ameliorează cu nici un tratament;
• Dacă e nevoie să iei analgezice zilnic sau aproape zilnic pentru cefalee;
• Dacă iei mai mult de 2-3 doze de analgezic pe săptămână pentru cefalee;
• Dacă cefaleea apare după efort fizic, strănut, tuse, aplecarea capului;
• Dacă ştii că ai cefalee, dar caracterul acesteia s-a schimbat (doare altfel, îşi schimbă localizarea, doare mai des, mai intens).

“Pentru o diagnosticare cât mai corectă este important să descrieţi simptomele şi caracteristicile cefaleei cât mai complet – durată, intensitate, factori agravanţi etc. Evaluarea neurologică poate include şi efectuare de CT sau RMN cerebral, dacă medicul consideră că este o problemă a sistemului nervos central. În plus, specialistul poate recomanda efectuarea de analize de sânge, examen oftalmologic sau chiar puncţie lombară”, adaugă dr. Ana Ghiţoiu.

Simptome care necesită evaluare neurologică de urgenţă:

• Durere acută, severă, brusc instalată;
• Cefalee asociată cu semne neurologice: pareză, ameţeală, lipsa bruscă a echilibrului, amorţeală şi furnicături, tulburări de vorbire, confuzie, tulburări de vedere;
• Cefalee care te trezeşte din somn;
• Cefalee însoţită de febră, tulburări de respiraţie, ceafă rigidă sau erupţie cutanată;
• Cefalee severă cu greaţă şi vărsături;
• Cefalee care apare imediat posttraumatism cranian sau accident;
• Cefalee nou apărută după vârsta de 55 ani.

Urmărește-ne pe Google News