Editorial de Alice Năstase Buciuta | Ham sau nu ham talent? Aceasta-i întrebarea…

În căutarea mea cam neştiinţifică, am aflat şi că în ţara noastră se află cel mai mare număr de cetăţeni vorbitori de romani de pe întreg mapamondul, fapt care face dintr-odată titlul să pară mai puţin neinspirat decât mi s-a părut la prima auzire şi la a doua vedere.
Oricum ar fi, emisiunea “Ham talent” a început duminică seară, având un juriu în bună parte preluat de la Pro TV, conform originalităţii consacrate a postului condus de dincolo şi de dincoace de gratii de neamul Voiculescu, şi un format care seamănă leit cu cel al tuturor emisiunilor de talente care fac furori pe întreaga planetă.
Am constatat la prima (şi ultima) ediţie privită că pe scenă au urcat nu doar ham, ci şi miau, şşş, oac, chiţ şi nihooohoo talent şi că animăluţele cele mai multe de diverse sortimente, mărci şi categorii nu aveau nici un fel de talent, jurizarea nesemnalând, însă, acest aspect, de parcă nu se alegeau animale speciale, ci asistente TV.
Am văzut cum a fost expediat din concurs un domn căruia căţelul nu i-a ascultat comenzile şi n-a vrut nici în ruptul cozii (vorba vine, departe de mine orice aluzie la filmul de groază care a fost atât de îndelung difuzat şi comentat) să făptuiască ce avea el de făcut la porunca “Şezi” sau “Culcat”.
“Ahaaa, nu vă ascultă deloc, răspunsul meu este «Nu»”, au spus, categoric, decidenţii, în vreme ce alte vietăţi nici n-au fost puse să facă nimic, doar şi-au arătat mutriţa sau blăniţa pe scenă şi au primit câte un lugu-lugu, un “vai ce iepuraş, pisoiaş sau căţeluş drăgălaş” şi un “Da” generos.
Nu ştiu dacă şi în lumea animalelor circulă butada atât de folosită, conform căreia frumuseţea interioară contează, dar n-ar fi o idee rea să o utilizeze şi animăluţele, ca o formă de adaptare la ipocrizia lumii în care trăim. Până la urmă, se pare că e la fel şi la bipezi, şi la patrupezi… Unii muncesc, alţii strălucesc, fie că hau, fie că nu hau nici blană, nici talent. Ham dreptate, nu-i aşa?

Urmărește-ne pe Google News