Nimic nu e mai reconfortant decât să vezi că, aşa ciudat cum eşti tu, printre alţi ţăcăniţi eşti un nacealnic, un bulibaşă al inteligenţei. Ce faci când un om nu mai crede în roboteala cinstită? Când îşi foloseşte diploma de masterat doar ca să pocnească muşte cu ea? Asta pentru că nu s-a îndurat să dea ultimul ban pe un plici, că a preferat o cutie de margarină.
Ce faci când nu te mai împrumută nici dracu până la leafă, pentru că retribuţia ta pipernicită nu-ţi ajunge să-ţi plăteşti datoriile? A ajuns o virtute să câştigi bani pe şmechereală, nu din munci normale la cap. Cine lucrează e prost, înseamnă că “nu are creieri în cap”. Aşa susţine un vecin de-al meu, care ne-a învăţat, în cadrul unei şedinţe de bloc interactive, cum să furăm din supermarket fără să ne prindă. Simplu, iei o forfecuţă cu tine şi tai codurile de bare de pe pachete, ca să nu ţipurească senzorii de la ieşire şi să primeşti cadou un cazier la ofertă. Teoria se aplică şi în regnul bârfitorilor. Popa din biserică şi mămuca de-acasă ne-au ameninţat de mici că, dacă şmanglim ceva, ajungem în iad.
Peste ani, constaţi că lucrurile stau taman pe dos: dacă nu ştii să furi, iadul bate cu pumnii în uşa ta, ca vânzătorii de insecticid ilegal. Dacă n-ai furat, să fii sănătos (deşi sunt slabe speranţe, că medicamentele sunt scumpe ca vita Kobe). Să te văd de unde scoţi bani de facturi şi crăpelniţă, din leafa ta de inginer fascinat de misterele siderurgiei. Şi atunci, sunetul de ţeavă goală a maţului frustrat caută compensaţii în altă parte. Cine n-are ce mânca se răfuieşte cu soarta, bârfindu-şi semenii mai burtoşi decât el.
Dacă altul are maşină, e un hoţoman abject. Dacă tu ai maşină, ţi se cuvine, deoarece ai luat nota zece, în Facultatea de Metalurgie, la examenul de propagarea fisurilor în compozitele ranforsate cu fibre. Desigur, a fost nevoie să emigrezi în Canada ca să iei şi leafă pentru ceea ce ştii să faci. Şi ca să-ţi permiţi şi tu un Ford la mâna a şasea (din ăla cu carburator – tineretul nu cunoaşte acest termen, dar el există prin negura motoarelor vechi). Va trebui să ne sacrificăm, să păcătuim, să ne punem poalele în cap, pentru a scăpa de energiile acumulate la modul agasant. Păcătoşi din toate ţările, uniţi-vă ideile! Şi hai să construim o lume mai dreaptă şi mai proastă! Ca să ne priască şi nouă, tâmpiţilor salahori ai vremurilor moderne.