Spunea că, atunci când un om deştept se prosteşte, situaţia e mai dramatică decât atunci când se naşte gata tăntălău şi medicina e neputincioasă în faţa anomaliei din creierii săi. Dacă ţi-a dat Dumnezeu minte, foloseşte-o, nu te uita la ea cu ochii cât gulia, ca la raţa cu papuci de aur. Cei mai proşti oameni sunt deştepţii.
Ei sunt… cum le zice… aaa, sensibili – ceea ce, în lumea noastră, e echivalent cu tâmpenia. Dacă le-a spus cineva: “Monşer, eşti idiot”, ei se duc la psihiatru, să vadă cum au ajuns celulele de tâmpenie în sângele lor.
Şi încă un aspect: suntem un popor de complexaţi. Ne simţim vinovaţi fiindcă suntem săraci, avem o cantitate de chelie, avem fundul mare, nu avem facturile plătite, avem amante, nu avem mâncare, avem talent la scris poezii, nu avem maşină, avem burtă, nu avem talent la făcut afaceri ciufulite. Suntem coşmarul Gărzii Financiare.
Dacă echipa de rechini vine la chioşcul nostru de langoşi, nu găseşte nimic în neregulă. Poate doar faptul că nu avem ce le pune pe masă plozilor noştri. Pentru că, am stabilit, a face afaceri cinstite în ţara asta e ca şi cum ţi-ar fi veşnic milă de clienţii tăi din bordel şi i-ai lăsa săşi facă damblaua erotică fără să plătească un sfanţ.
De ce dracu suntem o ţară de proşti deştepţi? Cunosc oameni care se uită cu acelaşi interes şi la TVR Cultural, şi la filmele porno. Staţi, nu mă înţelegeţi greşit (deşi, admit, sunt greu de înţeles corect). Nu am nimic împotriva filmelor pentru adulţi, ele sunt necesare pentru perpetuarea speciei. Findcă e tare greu ca un bărbat care a avut o zi nasoală la serviciu să vină acasă îmbibat de avânt erotic şi, mai ales, procreator.
Când şeful scos din minţi ţi-a spus “boule”, e dificil să vrei, în aceeaşi zi, să-ţi laşi nevasta însărcinată, ca să nască viţei. Ne credem puternici, dar suntem atât de uşor de manipulat, încât avem mutre de cutii cu plastilină. Suntem un pic culţi, ştim câte ceva despre Ştefan cel Mare şi (mai nou) Sfânt.
Dar nu ştim nimic despre cardurile bancare. Suntem la mâna funcţionarei care se uită la noi ca la castravetele cu puţă – iertaţi-mă, nu vreau să sune vulgar, dar ştiţi că legumele au tendinţa să dezvolte umflături suspecte. Suntem un popor deştept. Asta e o veste foarte proastă. Înseamnă că nu avem dreptul să ne purtăm ca nişte oameni normali.
Înseamnă că ne dăm seama că aşa-zişii justiţiari îşi bat joc de noi. Înseamnă că ne dăm seama când soţul sau statul ne înşală. Numai maneliştii, piţipoancele şi politicienii îşi permit luxul de a ne trage un pumn în faţă fără să ne strice machiajul. Şi le mulţumim, pe această cale.