În săptămâna tolănită festiv între 1 şi 8 martie, ţara îşi aminteşte, cu un fior mai degrabă comercial decât sentimental, că femeile trebuie omagiate pe îndelete. Trotuarele sunt invadate de tarabe unde se vând zorzonele cu şnur, iar doamnele de etnie romă îşi foşnesc fustele la fel de înflorate ca tarabele lor îndesate cu zambile, bucuroase că vreun domn romantic le-a făcut safteaua în zori, cumpărând nu unul, ci treizeci de buchete.
Pădurile, jefuite şi de ghiocei, mai pierd câte-un rând de copaci din care întreprinzătorii au făcut pliante, felicitări, cutiuţe pentru bijuterii şi bomboane, pungi elegante de cadouri. În toate marile oraşe, sălile de conferinţe şi de spectacole gem de întâlniri dedicate măreţiei şi splendorii feminităţii, bucuriei de a fi femeie, isprăvii de a purta cu graţie sau obidă tocuri şi sutien, nu izmene şi suspensor. Firmele fac sampling cu produse cosmetice şi diverse maglavaisuri care promit ştergerea ridurilor, împrospătarea libidoului tuflit, readucerea tinereţii, energiei şi nebuniei de a crede că, uau, ce noroc pe capul tău că te-ai născut femeie.
Pretutindeni se dau premii peste premii doamnelor ba frumoase, ba deştepte, ba şi frumoase, şi deştepte, ba bogate şi titrate. Umblă prin oraşe dudui elegante care ţin în mâini trofee ascuţite, de-ţi vine să crezi că a început un război ciudat, cu arme albe, numai bune de folosit împotriva celor care contestă valoarea intrinsecă a apartenenţei la stirpea nobilă a Evei. Şi până şi poliţiştii au ieşit în stradă înarmaţi cu politeţuri neobişnuite în breasla lor şi cu mărţişoare pentru şoferiţe. Dar staţi liniştiţi, vor trece zilele astea cât ai zice “babă”! Şi ne vom întoarce la tradiţionalele urări adresate doamnelor în trafic (“La cratiţă, tanti!”), soţii le vor spune nevestelor că nu le lasă să le conducă maşina, că-s proaste şi le-o zgârie, pe stradă tinerele vor auzi elegantele chemări, “Psss, psss, gagico, hai să ţi-o trag”, sau se vor trezi cu o mână sleită pe sâni, ori un individ scârbos îşi va deschide pardesiul să le arate că n-are nimic pe dedesubt şi că n-are nimic de pierdut dacă face asta, fiindcă a trecut săptămâna ipocriziei, aceea în care ne prefacem că respectăm femeile. Iar de-acum încolo putem reveni în jungla obiceiurilor împământenite, în care ai fi penibilă dacă ai striga: “Sunt femeie, scoate-mă de-aici!”, fiindcă subiectul nu face audienţă obeză precum răcnetul omolog din reality-show-ul de seară la care ne holbăm cu toţii, cu nesaţ.
Pădurile, jefuite şi de ghiocei, mai pierd câte-un rând de copaci din care întreprinzătorii au făcut pliante, felicitări, cutiuţe pentru bijuterii şi bomboane, pungi elegante de cadouri.