Nu o dată mi s-a părut că oamenii din alte ţări ale lumii se îngrijesc mai mult şi se preţuiesc mai serios decât o facem noi. De multe ori m-am minunat cu inocenţă cam nepoliticoasă în faţa vreunor vârstnici care arătau mai bine decât te-ai fi aşteptat pentru anii lor din buletin sau în faţa unor doamne sexy care arată la 70 de ani ca la 60, la 60 ca la 50 sau la 40 ca la 20. Ştiu că formulele americăneşti “forty is the new thirty”, “orange is the new black” sau chiar mai simpaticul “less is the new more”, potrivit pentru vremuri de criză, n-au prins prea bine în ţara noastră. Dar ele funcţionează prin alte colţuri de lume, mai bogate în împliniri sufleteşti şi financiare ca pe la noi.
Noi însă am rămas blocaţi în zeflemeaua care ne-a făcut, pare-se, să trecem cu bine peste vremuri în care alţii ar fi înnebunit sau, ca să reziste, ar fi stricat arcurile canapelelor psihoterapeuţilor. Noi am făcut haz de necaz şi am supravieţuit sărăciei, comunismului, dictaturii şi mandatelor corupte, dar am rămas blocaţi într-o hăhăială ieftină şi dispreţuitoare, care, în timp, nu ne face prea mult bine.
“Se îndoapă cu vitamine, toată ziua stă pe la doctori, se îngrijeşte ca pe un ou, de zici că vrea să trăiască o mie de ani”, descria cineva de curând un vecin care se străduieşte să rămână verde cât mai mult timp, iar eu m-am mirat că, în loc ca grija lui pentru sine să fie un exemplu pentru cei din jur, semenii îl iau peste picior şi-i dau cu tifla pe la spate. La fel, cei cumpătaţi, atenţi cu veniturile lor şi dornici să pună deoparte bani albi pentru zile negre sunt priviţi cu dispreţ de către risipitorii săraci, care se mândresc cu buzunarele lor găurite şi mereu bătute de crivăţ.
Dar eu am ajuns la concluzia că de-aceea arată americanii la forty ca la thirty şi la seventy le arde de sixty shades of Grey, fiindcă ei nu-i dispreţuiesc pe cei care se îngrijesc, dimpotrivă, îi iau ca exemple şi le cer încă un sfat care să le scadă colesterolul, glicemia şi bâzdâcul de fiecare zi. Iar când e vorba despre ziua de mâine, nu sunt aşa de înceţoşaţi şi disperaţi cum suntem noi, fiindcă au luat de bune sfaturile de siguranţă financiară ale celor cumpătaţi (şi bogaţi) şi s-au apucat să le aplice pe propria lor viaţă. E bine să faci haz de necaz, dar poate fi aiurea să îţi vină să râzi de lucrurile care contează cu adevărat într-o viaţă fericită: sănătatea, siguranţa, frumuseţea. Zâmbetul prietenos e noua hăhăială sau… “Friendly smile is the new LOL” ar putea fi un slogan ce ar putea prinde şi la noi, la români, dacă am reuşi să-i găsim o traducere cât de cât onorabilă, care să ne facă să zâmbim şi să vrem să trăim mai mult, mai frumos, mai sănătos.