O barieră de taxiuri pirat străjuieşte intrarea în Centrul Istoric al Bucureştiului. Zona de refulare pentru fauna umană a acestui colţ de oraş, cotropit de shaorme, bodyguarzi petrecăreţi puşi pe harţă şi-a ascuns menirea iniţială în visurile câtorva artişti ambulanţi. Dacă tot vacarmul ăsta s-ar opri, dacă ne-am aşeza pe treptele vetuste ale unei case a cărei vârstă se pierde undeva prin-tre jobene şi crinoline, iar timpul şi-ar frâna goana dementă? “Good evening, my dear! Good evening, mr Chaplin!”. Cu paşi mici şi repezi, învârtind în mână celebrul său baston, salutând cu o rigoare britanică, Charlie Chaplin de Bucureşti defilează prin centru stârnind uimirea copiilor şi zâmbetele adulţilor.
De profesie, economist
Alexandru Grădinescu dă viaţă personajului Charlot care a uluit o lume întreagă. “Eu sunt la bază economist. Acum 30 de ani, regizorul Gheorghe Vitanidis mi-a spus că semăn foarte mult cu Charlie Chaplin. Interesul meu s-a tre-zit pe loc”, ne-a mărturisit acesta. I-a vizonat filmele, a petrecut zile în şir în faţa oglinzii repetând mişcările şi mimica marelui artist. “Prima recuzită am împrumutat- o de la Teatrul Naţional: mustaţa şi gambeta. Apoi mi-am croit costumul, iar bastonul l-am cumpărat din Piaţa Obor”, ne poveşteşte Alexandru Grădinescu. De a-tunci, bărbatul cu suflet de artist poate fi găsit pe la festivaluri în ţară şi în centrul vechi al Capitalei. “Vă las, dragii mei. Mă duc să împart o bucată de pâine cu un puşti peticit”. “Vagabondul” se îndepărtează plutind către o lume fantastică, lăsând în urmă oameni pestriţi şi coji de seminţe aruncate pe caldarâm.
foto: Gabriel Miron
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro