EXCLUSIV | Eşecul pictorului Adolf Hitler a făcut 70 de milioane de victime

La sfârşitul anilor ’30, führerul Adolf Hitler a luat decizia de a confisca mii de tablouri din muzeele germane, pe motiv că înfăţişau o artă “degenerată”, modernă. Nu mai puţin de 16.000 de opere de artă au fost confiscate de liderul nazist pentru că nu îi plăceau deloc tablourile acelor pictori. Hitler ura atât de mult arta modernă încât, în 1937, a organizat chiar o expoziţie cu tablourile confiscate din întreaga Germanie, astfel încât să dea un exemplu negativ populaţiei. Au fost prezentate 650 de opere denumite de nazişti “monstruozităţi ale nebuniei”. Scopul lor era de a-i face de râs pe artişti şi de a-i convinge pe germani că arta modernă era o perversiune creată de minţile bolnave. Expoziţia de la München a atras însă nu mai puţin de două milioane de vizitatori, ea fiind dusă, în decurs de trei ani, în mai multe oraşe de pe teritoriul ţării. Mai mult, aceasta a fost una dintre cele mai de succes expoziţii din istoria Germaniei. În spatele deciziei lui Hitler a fost faptul că dictatorul era, de fapt, un artist ratat, care a încercat să facă studii de artă plastică, fără a reuşi. «Putea fi admis la examene» Primele lucrări ale artistului-dictator, înfăţişând scene liniştite de la ţară, au fost găsite în Essen, Germania, în anul 1945, de sergentul major de companie Willie J. McKenna. El le-a vândut unui anonim, care le-a ţinut ascunse decenii întregi. După anul 2000, lucrările lui Hitler au început să se vândă din ce în ce mai des în mici case de licitaţie. Preţurile au variat de la câteva mii de euro la câteva zeci de mii. Pânza intitulată “Weissenkirchen”, de pildă, a fost adjudecată pentru 24.000 de euro de un colecţionar din afara Germaniei. Pe 16 aprilie 2010, Casa de licitaţii Mullock din Ludlow - Shropshire din Marea Britanie a scos la mezat schiţele cu care Adolf Hitler a participat, în 1908, la examenul de admitere de la Academia de Artă din Viena. Faptul că a picat pentru a doua oară la acest examen l-a făcut pe Hitler să se reorienteze către o carieră militară şi a determinat, pe cale de consecinţă declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, soldat cu 70 de milioane de victime. “Chiar dacă nu sunt de mare valoare artistică, ultimele cercetări din perspectivă psihologică a lucrărilor lui Hitler arată că ele au o amprentă de originalitate, lucru nepermis la vremea respectivă de învăţământul de specialitate, care era deosebit de rigid. Tinerii aspiranţi la statutul de artist plastic respectau cu stricteţe stilul academic, nu aveau dreptul la perspective personale decât la maturitate, după absolvirea şcolii. Aici a greşit Hitler, şi-a permis o libertate de expresie neacceptată. Eu cred că putea fi admis la şcoala de arte, cu o oarecare indulgenţă a profesorilor examinatori, lucru care ar fi schimbat istoria”, ne-a spus criticul de artă Tudor Octavian. Cel mai bine vândut tablou al führerului înfăţişează Primăria din München. Această pânză a fost achiziţionată cu 130.000 de euro.