Etichete noi? În vise! În realitate, nici un produs nu conţine toate detaliile obligatorii impuse de UE

Pe principiul “ce plătim, aia vom mânca!”, ambalajul oricărui produs alimentar va reflecta obligatoriu adevărul despre ce suntem pe cale să cumpărăm.
Noile etichete alimentare devenite obligatorii din weekendul trecut ne vor fi de mare folos. Nu doar că le vom putea citi fără să avem nevoie de ochelari – literele de pe etichete vor avea cel puţin 1,2 mm, în cazul ambalajelor mari, şi 0,9 mm la cele mici -, dar vom şti exact ce conţinut caloric de sare, zahăr şi alergeni are produsul pe care vrem să-l cumpărăm.
În plus, pentru a depista originea oricărei eventuale probleme vom şti şi din ce ţări sau judeţe provin toate ingredientele folosite. Obligatoriu, producătorii ne vor spune şi dacă alimentele pe care le cumpărăm ne pot provoca alergii. Spre exemplu, pastele conţin gluten, laptele are lactoză, iar sucul are dioxid de sulf.
Amână schimbarea până în ultima clipă
Teoria sună perfect! Practica e inexistentă! Ieri, la o zi după intrarea în vigoare a noii directive europene, n-am găsit nici o etichetă care să conţină toate informaţiile din Regulamentul UE nr. 1169/2011, nici printre salamuri, nici printre conserve sau alte preparate.
Singurele inscripţii care păreau mai evidente pe unele produse erau ştampilele “fără alergeni”, semn că produsul nu conţinea nici unul din cei 14 alergeni aflaţi pe lista autorităţilor (gluten, crustacee, moluşte, peşte, alune, lupin, alune de copac, soia, ouă, lapte, ţelină, muştar, susan şi dioxid de sulf), şi aşa-numita declaraţie nutriţională despre valoarea energetică şi cantitatea de grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine şi sare pe care o conţine produsul.
În rest am găsit tot ingrediente puse “după ochi” pe cutiile de pate. De exemplu, pe un pate cu ficat de curcan, am găsit detaliate doar conţinuturile de ficat de… pui (35%) şi de ficat de curcan (10%).
În rest, o înşiruire de ingrediente precum apă, ulei vegetal, condiment, acidifiant, potenţiator de gust sau conservant. Situaţia nu e încă de amendat, având în vedere că legea le permite producătorilor să se conformeze şi după începutul anului sau pe măsură ce epuizează stocurile, dar e o dovadă că amânăm lucrurile până în ultima clipă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro