„Trebuie să lovim criminalii acolo unde îi doare, respectiv la bani. Trebuie să recuperăm bunurile lor în aceste vremuri de criză”, a adăugat ea, prezentând planul de acţiune. Autorităţile represive şi judiciare trebuie să fie dotate cu instrumente mai bune pentru a supraveghea circuitul banilor. Au nevoie de mijloace mai importante care să le permită să recupereze o proporţie mai mare de bunuri de origine criminală”, a propus Malmström.
În prezent, sumele recuperate sunt „modice” în comparaţie cu „imensele profituri” generate de activităţi ilegale cum ar fi traficul de stupefiante, contrafacerea, traficul de fiinţe umane şi traficul de arme de calibru mic, subliniază Comisia.
Bruxelles-ul nu dispune de o estimare a veniturilor generate de crima organizată în cadrul Uniunea Europeană. ONU le-a evaluat la nivel mondial la 2.100 de miliarde de dolari, respectiv 3,6 din PIB-ul global, în 2009.
Majoritatea acestor bani sunt spălaţi şi reinvestiţi în economia legală, dar mai puţin de 1 la sută sunt îngheţaţi şi confiscaţi, potrivit Comisiei.
Astfel, în Italia, crima organizată, legată în special de mafie, este în valoare de 150 de miliarde de euro pe an, dintre care doar 800 de miliarde au fost îngheţaţi de autorităţi.
Propunerea legislativă a Comisiei vizează consolidarea „capacităţii statelor membre de a confisca bunuri care au fost transferate une părţi terţe şi de a facilita confiscarea bunurilor de origine infracţională chiar în cazul în care suspectul a fugit”. Ea vrea, de asemenea, să facă în aşa fel încât autorităţile să poată „să îngheţe provizoriu bunuri care riscă să dispară dacă ele nu intervin”.
Situaţia a devenit complexă pentru ţări deoarece grupurile infracţionale investesc o parte tot mai mare din veniturile lor în afara ţării de origine, adeseori în mai multe state, sau le transferă unor părţi terţe.