EXCLUSIV | Maria Tănase, urmărită de Securitate pentru un cântec «dușmănos»

Astăzi se împlinesc 101 ani de la naşterea Mariei Tănase, cea care s-a ridicat dintr- o mahala sordidă, îmbâcsită de colb şi sărăcie, şi a ajuns, urmând un drum fabulos, alimentat de har, dar şi de un talent nativ cum rar se poate întâlni să strălucească pe marile scene ale lumii din Viena, Paris, Londra, Istanbul sau New York.
Puţini ştiu însă că, în umbra reflectoarelor aţintite asupra ei, securiştii, avizi de informaţii de tot felul care trebuiau raportate “greilor” din Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, urzeau fel de fel de planuri mârşave menite să-i răscolească viaţa. Începurile “vânătorii” Mariei se regăsesc undeva în anul 1960, când un om de “bine” o turna la Securitate.
“Maria Tănase vrea să interpreteze în public un cântec popular al cărui conţinut vorbeşte despre o persoană care a fost criticată la şedinţele de partid că bea prea mult de necaz. În cântec se vorbeşte şi despre tovarăşii de la Raion şi Regiune care beau şi ei şi că tovarăşul criticat s-a săturat de atâta autocritică. Am reţinut doar două versuri: «Asearî la şedinţî/Eu mi-am blastămat părinţî…»”, e pasajul din raportul turnătorului “Ştefan Vasile”, care a fost suficient pentru ofiţerii de la Securitate ca să-i deschidă “Gaiţei” (n.r. – nume de cod) dosar informativ de urmărire.

Recomandări

Marcel Ciolacu a anunțat data la care România va intra în Schengenul terestru, după întâlnirea cu Mark Rutte

Turnată de oameni din anturajul ei

Cântecul – cules de undeva din zona Bistriţei – nu a ajuns niciodată la urechile oamenilor obişnuiţi, ci doar la cele ale Constanţei Crăciun, membru CC al PMR şi ministru al Culturii care, după ce l-a ascultat la ea în birou, a sfătuit-o pe artistă: “Măriuco, să nu cânţi cântecul ăsta niciodată în public”.
Odată intrată în colimatorul securiştilor, Maria a devenit o ţintă până când, în 1963, a închis ochii. În cei trei ani în care a fost urmărită oficial, între copertele dosarului de urmărire al cântăreţei, aflat acum în arhiva Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), securiştii au adunat tot felul de informaţii furnizate de turnători din anturajul ei.
Ba că Maria e supărată că un cuplet (n.r. – “Ten burghezişi Nae”), considerat ostil regimului comunist, a fost scos din-tr- un spectacol (n.r. – “Anotimpurile”), ba că Maria strigă-n gura mare că e exasperată că Teatrul de Estradă e condus de analfabeţi, în timp ce artiştii, consideraţi de comunişti nişte maimuţoi, mor de foame, iar toate balerinele au tuberculoză sau că Maria are o atitudine vulgară.
Într-o zi, “Pasărea Măiastră”, ştiută ca fiind o fire slobodă la gură, i-a zis lui Leonte Răutu, membru marcant al CC al PMR, că amestecul comuniştilor în actul de cultură este tot una cu amestecul cuiva în viaţa sexuală a unor persoane.
“Oficial, Maria Tănase era artist emerit al poporului. Era scoasă în faţă cu fiecare ocazie care trebuia să promoveze muzica populară românească. Acest fapt nu i-a împiedicat pe comunişti să o supravegheze până la moarte pentru două versuri considerate duşmănoase. Faptul că era o vedetă nu a apărat-o de Securitate, ci poate doar de închisoare pentru că, dacă era un om obişnuit, nu se ştie dacă o mai lăsau în libertate”, ne-a declarat Mădălin Hodor (foto), consilier superior din cadrul Direcţiei de Investigaţii a CNSAS.

Urmărește-ne pe Google News