EXCLUSIV | Straiele care povestesc trecutul

Muzeul din curtea mănăstirii

Muzeul etnografic al mănăstirii de la Nămăieşti nu este deloc unul oarecare, ci unul în care fiecare personaj poartă în spate o istorie pitorească, iar trecutul este reconstruit, în câteva colţuri special amenajate, după diverse ritualuri. Astfel, maica stareţă a îmbrăcat mai multe manechine în vechile costume populare, le-a încălţat cu opinci lucrate de mama şi de surorile ei, fiecare loc creat având propria poezie.
Am vizitat inedita expoziţie-muzeu, care se află în curtea mănăstirii şi care cuprinde două scene de nuntă, unde personaje sunt bunica stareţei, mireasă, rudele ei şi cele ale ginerelui, precum şi naşii.
O altă scenă prezintă viaţa de zi cu zi a satului, iar următoarea – un altar. De asemenea, tot aici se mai află şi două costume populare cusute de Alexandrina, mama poetului George Topîrceanu. Maica Lucia descrie expoziţia ca pe o prezentare a costumelor ce au aparţinut bunicii ei, Ilenica Popii, o orfană crescută de preotul satului, revenindu- i astfel moştenire ce a mai rămas din lada de zestre a preotesei.

Rânduiala celor 33 de călugăriţe

Una dintre legendele referitoare la mănăstire spune că trei ciobani, care au adormit în acest loc, ar fi visat-o pe Maica Domnului, care i-ar fi sfătuit să sape în stâncă pentru a găsi sfânta ei icoană.
Ciobanii au făcut întocmai şi, după ce au găsit-o, au ridicat aici o bisericuţă. Se povesteşte că tot atunci Fecioara Maria le-ar fi spus ciobanilor că numărul celor ce vor locui în mănăstire va fi întotdeauna 33, câţi ani ar fi trăit Iisus pe pământ. “Nu este o regulă scrisă, dar niciodată nu au fost mai mult de 33 de călugăriţe aici, însă mai puţine, da”, ne-a spus maica stareţă.

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Istoria unui nume celebru

Pe de altă parte, se mai spune că biserica din stâncă Nămăieşti ar fi fost iniţial un templu păgân, închinat zeului dacilor, Zamolxes. Despre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, din biserică, o altă legendă aminteşte că ar fi una din cele douăsprezece pictate de Sfântul Apostol Luca. “Istoria spune că sfântul i-ar fi dat fiecărui apostol câte o icoană. Apostolul Andrei a venit în Dacia superioară şi ar fi adus aici icoana Maicii Domnului primită de el.
Acesta s-a adăpostit la poalele unui munte, pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Nămăieşti. Negăsind pe nimeni, Apostolul li s-ar fi adresat celor cu care călătorea: “Nemo est” (“Nu este nimeni”, de unde numele de “Nămăieşti”), iar mai apoi ar fi ascuns icoana în această grotă, unde s-a ridicat mai târziu Mănăstirea Nămăieşti, care în interiorul ei adăposteşte peştera.

Nuntă-n sat – Ilenica Popii

“A fost odată ca-n poveşti, În sat o nuntă mare, Şi satu-ntreg s-a îmbrăcat În strai de sărbătoare. Şi spre biserică pornesc, Spre Sfânta cununie În mersul lor parcă plutesc, De-atâta bucurie. Gheorghiţă cel frumos şi iubitor Se-nsoară azi cu Ilenuţa cea cuminte El e băiatul domnului învăţător Iar ea e fata domnului părinte. În stânga şi în dreapta lor Stau naşii cu mândrie. Ei le-au fost naşi şi la botez Şi acum tot ei sunt naşi de cununie.
Aşa îşi începe maica stareţă povestea publicată în cartea “Mănăstirea Nămăieşti – Poezii”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro