Love story din 1876, «scrisă» pe piele de om | Expoziţia istoriei tatuajelor din România, la Muzeul Şuţu

Expoziţia “Pentru o istorie a simbolurilor: tatuajele în România” va cuprinde 20 de obiecte “de specialitate” din colecţia didactică a medicului legist Nicolae Minovici (1868 – 1941). Acesta, împreună cu fratele său, Mina Minovici (1857 – 1933), a pus bazele medicinei legale în România.
“Prin această manifestare facem publică prima sinteză românească a problematicii tatuajelor, care nu a aparţinut unui istoric, ci medicului legist Nicolae Minovici. Acesta a publicat în anul 1898 lucrarea «Tatuajurile în România», care a fost teza sa de licenţă, o lucrare de referinţă pentru medicina românească, chiar şi astăzi”, ne-a spus Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti (Muzeul Şuţu), gazda expoziţiei.
Printre exponate, care aparţin Muzeului Institutului de Medicină Legală, există şi un tatuaj datat 1876, cel mai vechi din România, decupat de pe trupul unui bărbat despre care nu se mai ştie nimic.
Legiştii şi istoricii s-au încumetat însă să refacă povestea, în mare, după datele pe care le conţine desenul şi datele lăsate de Minovici despre sociologia românească a tatuajului în epoca respectivă.
Gherghina şi Ionuţ fac semne de adio
Specialiştii spun că love story-ul despre care vorbim s-a derulat, foarte probabil, într- o mahala a Bucureştiului.
“Temele tatuajelor la vremea respectivă erau simbolurile fantastice sau patriotice, cum le-a numit Minovici, diferite simboluri erotice şi chipuri ale iubitelor. Ce l-a motivat pe acel bărbat de la mijlocul secolului al XIX-lea să-şi tatueze membrii familiei? Pentru că nu putea fi în preajma lor! Motivul: era militar, era un deţinut sau i-a pierdut pe cei dragi pe neaşteptate, deoarece epidemiile erau foarte prezente în viaţa celor din acea vreme. Este povestea unei femei simple de la periferia Bucureştiului, căreia îi cunoastem numele, «Gherghina», faptul că a avut un copil pe nume «Ionuţ», precum şi o datare care însoţeşte tatuajul, 1876”, a explicat istoricul Adrian Majuru.
Conform desenului tatuat, Gherghina ţine o batistă în mâna stângă, probabil o batistă de adio, iar cu dreapta îl ţine pe Ionuţ, care la rândul său face un semn de la revedere cu un bucheţel de flori.

La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro