Mai întâi, serviciu, apoi, cursuri
Georgiana, în vârstă de 31 de ani, are două locuri de muncă, dar asta nu o împiedică să meargă, în fiecare zi, la sfârşitul programului, la cursuri.
“Lucrez ca menajeră, dar îmi doresc să fac mai mult în viaţă. Din păcate însă, nu am învăţat carte atunci când a trebuit şi asta mă împiedică să mă calific într-un domeniu ori să îmi găsesc o slujbă mai bună”, povesteşte tânăra.
A intrat în clasa I la 28 de ani, iar acum o are colegă de bancă pe fetiţa ei, Iasmina. Puştoaica merge la şcoală de două ori pe zi: o dată dimineaţa, “la zi”, apoi, după-amiaza o însoţeşte pe Georgiana.
“Doamna învăţătoare îmi dă şi mie ceva de lucru, să nu mă plictisesc. Acasă, uneori o ajut pe mami la teme”, ne zice mogâldeaţa cu ochi scâteietori. Cele două stau retrase într‑una din ultimele bănci de pe rândul de la uşă.
Puţin mai în faţă, pe rândul din mijloc, stă Nicuşor, un tânăr de 26 de ani, care ţine neapărat să se laude că e cel mai silitor din clasă. Este foarte vesel şi vrea să spună asta tuturor.
“Sunt fericit pentru că azi m-am angajat. Acum pot să câştig şi eu o pâine şi sunt cu atât mai motivat să mă ţin de învăţătură, ca să pot progresa. Din cauza unor probleme cu certificatul de naştere nu am putut merge la şcoală la timp, dar asta nu m-a împiedicat să învăţ singur să scriu şi să citesc. Când am venit aici, am dat examen şi am intrat direct în clasa a IV-a”, spune mândru din cale-afară.
Mândri că sunt pe drumul cel bun! Nicuşor (26 de ani) (dreapta) lucrează în timpul zilei, iar seara vine la cursuri. Este mândru că a reuşit să deprindă singur tainele scrisului şi cititului, iar cadrele didactice de la “Sfinţii Voievozi” l-au admis direct în clasa a IV-a.
Fiica termină liceul, ea e clasa a IV-a! Pentru că ea nu a avut şansa să meargă la şcoală la timp, Geanina Ierusalim (34 de ani) a luptat din răsputeri astfel încât copiii ei să se ţină de carte. “Am trei copii. Sunt elevi în clasele a VIII-a, a X-a şi a XII-a. Fata cea mare termină acum liceul, dar nu o las să se mărite. Mai întâi şcoala, serviciu, abia apoi să se aşeze la casa ei. Nu am lăsat-o să greşească la fel ca mine, care m-am măritat la 14 ani”, ne spune ea.
Mulţi au avut probleme cu actele
Romeo, colegul lui de bancă, a stat patru ani acasă “din cauza unor probleme cu certificatul de naştere”, după ce părinţii au divorţat.
Cu jenă că nu sunt “în rândul lumii”, dar cu promisiunea că de data asta vor merge până la capăt, fiecare îşi spune povestea abandonului şcolar. Magdalena Pavel, una din cele două învăţătoare care predau “elevilor maturi” de la Şcoala Sfinţii Voievozi, confirmă strădaniile învăţăceilor.
“Avem elevi de toate vârstele, la un moment dat chiar a venit cineva de 46 de ani, care nu ştia nici o literă. Deşi pare greu de crezut, cei mai mulţi chiar vor să recupereze ce nu au învăţat la timp. Este dificil lucrul într-o astfel de clasă, pentru că nu au disciplină şcolară şi trebuie să lucrăm cu fiecare după un program individualizat”, declară cadrul didactic.
Învăţătoarea Magdalena Pavel se luptă în fiecare zi să-i readucă pe drumul cel bun pe cei care au abandonat sau nici măcar nu s-au apucat de şcoală
Numărul învăţăceilor care (re)descoperă cartea a explodat
Programul “A doua şansă” a fost implementat în România începând cu anul şcolar 1999- 2000, şi are ca scop sprijinirea tinerilor care au abandonat învăţământul obligatoriu.
În prezent, are două etape: învăţământul primar (clasele I-IV) şi cel secundar inferior (gimnaziul şi primele două clase de liceu).
Programul are un curriculum special, elevii sunt evaluaţi înainte de “admitere” şi sunt repartizaţi în concordanţă cu nivelul de cunoştinţe la care se află, apoi li se asigură un program de pregătire flexibil şi individualizat.
În ceea ce priveşte participarea, datele statistice evidenţiază o creştere de un an la altul, respectiv de la 3.659 de persoane în anul şcolar 2007/2008, la aproape 8.600 în 2012/2013.
Şcoala creşte veniturile
Sute de mii de copii români nu merg la şcoală cu regularitate. Potrivit UNICEF, între 37% şi 40% dintre elevii de 15 ani din România abia ştiu să citească, să scrie şi să socotească.
Cifrele organizaţiei arată că peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar şi gimnazial se află în afara sistemului de învăţământ, iar 17,5% dintre tinerii de 18- 24 de ani au părăsit timpuriu şcoala. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30- 34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media UE de 34,6%.
Cei care au cel mai redus acces la educaţie şi rezultate şcolare mai slabe sunt copiii din familiile foarte sărace, din comunităţile rome, din mediul rural şi copiii cu dizabilităţi.
Nevoia de măsuri urgente pentru reducerea abandonului şcolar e cu atât mai mare, cu cât studii internaţionale recente arată clar că un an de şcoală în plus duce la creşterea veniturilor cu 8-9% şi la scăderea cu 8% a riscului de apariţie a unor probleme de sănătate.
Marian Vanghelie a luat Bac-ul la 33 de ani
Şcoala la vârste înaintate se poartă şi la case mai mari. Primarul sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, a reuşit să ia Bac-ul abia la 33 de ani.
S-a înscris la “Dimitrie Bolintineanu” în 1997, pe când avea 30 de primăveri, în clasa a XI-a seral. Vanghelie nu mai fusese la şcoală de 13 ani, din 1984, când a terminat zece clase la “Sahia”.
Potrivit evz.ro, cea mai bună notă de la “Sahia” a fost cea de la purtare (6,33 ), media anuală fiind de 5,21. Edilul a terminat “Bolintineanu” în 2000, imediat după ce a devenit primar, însă a ales ca examenul de bacalaureat să-l dea în cu totul altă parte.
Vanghelie a reuşit să‑şi ia bacalaureatul în 2001, tot în afara Bucureştiului, la Liceul Mihail Kogălniceanu din Snagov.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro