Giulgiul din Torino pare un mister de nedescifrat | Tehnologia secolului XXI, învinsă de cel mai controversat artefact

Conform urmelor de pe giulgiu, corpul a fost aşezat pe spate, pe jumătatea inferioară a giulgiului, petrecându-se cealaltă jumătate pe deasupra. Materialul prezintă numeroase găuri, în prezent peticite, locurile presupuse a fi ars la incendiul din 1532 şi mai multe pete de apă de la stingerea flăcărilor.
Conform textului biblic, a treia zi de la moartea lui Iisus Hristos, apostolii Ioan şi Petru au intrat în mormânt, dar acesta era gol. Trupul lui Iisus dispăruse, iar giulgiul în care fusese înfăşurat era aruncat pe jos, într-un colţ.
Ulterior, existenţa giulgiului apare într-una din scrisorile Episcopului din Saragosa, la mijlocul secolului al VII-lea. Giulgiul ar fi fost dus din Ierusalim după moartea lui Iisus şi dat regelui Abgar din Edessa (Turcia), care l-ar fi ascuns într-un perete al cetăţii.
Prima poză a fost făcută în 1898
În secolul al VII-lea, giulgiul este redescoperit, iar în anul 944 ajunge la Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, unde devine obiect de cult. În 1204, cruciaţii occidentali cuceresc Constantinopolul şi îl jefuiesc. Giulgiul ajunge în Franţa.
Este mutat de mai multe ori până în 1578, când este dus la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino. În 1898, cavalerul Secondo Pia a avut ideea de a fotografia “pânza sfântă” pentru a o vedea toată lumea, dar pe negativ, în loc de fâşii obişnuite, i-a apărut imaginea unui om în suferinţă.
Isteria produsă de acest instantaneu a determinat autorităţile torineze să nu mai expună obiectul. În 1931, biologii şi antropologii au putut confirma că urTehnologia secolului XXI, învinsă de cel mai controversat artefact Giulgiul din Torino pare un mister de nedescifratmele de pe pânză sunt de sânge. În 1983, giulgiul intră oficial în posesia Vaticanului.
Controversele şi datările cu carbon nu au putut elucida misterul acestui obiect. În mod straniu, tehnologia modernă nu poate stabili data exactă când a fost ţesută această pânză!

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Ipoteze CONTRA autenticităţii

• Datarea cu carbon din anul 1988 a sugerat că obiectul este un fals, datând din secolele XII-XIV, deci fiind mult mai recent decât perioada în care a trăit şi a fost răstignit Iisus.
• Unii sceptici spun că Giulgiul a fost făcut de Leonardo da Vinci.
• Joe Nickel, un critic dur al giulgiului, a afirmat că pânza este doar o pictură din secolul al XIV-lea. El spune că un model masculin a fost acoperit cu vopsea şi înfăşurat în pânză pentru a crea o figură ambiguă a lui Iisus. Modelul ar fi fost acoperit cu ocru roşu, pigment ce era des folosit în Italia Evului Mediu, apoi i-au fost presate pe pânză capul şi corpul, pentru a crea imaginea actuală.

Ipoteze PRO autenticitate

• În 2005 a fost realizat un test care a dovedit că giulgiul are o vechime de peste 1.300 de ani. Acest test a fost ignorat de comunitatea cercetătorilor.
• O altă analiză a demonstrat asemănări între această pânză şi hainele evreieşti din secolul I. Şi această dovadă e ocolită de oamenii de ştiinţă.
• Sângele de pe giulgiu este sânge adevărat uman – cu toate rănile care corespund răstignirii.
• Pe giulgiu piroanele au fost la încheieturi. Recent, s-a demonstrat că aşa făceau romanii crucificările.

Urmărește-ne pe Google News