Locul mormântului nu e clarificat
Sfânta Scriptură nu aminteşte nimic despre Adormirea Maicii Domnului, deci locul mormântului Fecioarei Maria nu e clarificat.
Totuşi, cei mai mulţi teologi cred că aceasta a fost îngropată în Ierusalim. Legenda spune că după ce Iisus şi-a dat sufletul pe Sfânta Cruce, preasfânta Fecioară Maria a fost luată în îngrijire de Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, cel mai iubit ucenic al său, ce avea casa pe muntele Sionului. Acesta o îngrijeşte până la adormire, când a fost luată de îngeri şi apostoli şi aşezată în mormânt.
Din cele 500 de candelabre ale Bisericii Adormirea Maicii Domnului, cel mai frumos e unul colorat, donaţie românească din timpul lui Carol I
“Dintre toţi, Sfântul Apostol Toma nu era acasă, era tocmai în India. Şi când a venit a patra zi, a întrebat: «Unde este doamna noastră?» Iar ei au răspuns: «A adormit… Şi am îngropat-o în grădina Ghetsimani.» Atunci a dat piatra care fusese prăvălită pe mormânt la o parte. Şi n-a mai găsit-o… A găsit mormântul gol, căci trupul preasfintei fusese ridicat la cer”, ne povesteşte preotul Anatolie.
E cea mai frumoasă icoană din lume
Mai departe, ne istoriseşte o parte din miracolele săvârşite de icoana Maica Domnului Ierusalimiţa, apărătoarea Ierusalimului. E socotită cea mai frumoasă icoană din lume şi arată chipul original al Maicii Domnului.
“Acum 15 ani am asistat chiar eu la o minune săvârşită de icoană. Au fost inundaţii catastrofale, apa năvălise pe uşa de la intrare şi am văzut cum icoana a ieşit singură de la locul ei, s-a ridicat în tavan – şi e foarte grea, are 200 de kilograme! -, iar din acel moment apa a început să iasă din biserică. Era 14 decembrie 1999, şi aşteptam Crăciunul. Am scos toate icoanele, le-am dus la curăţat. Singura icoană pe care am avut-o anul acela de Crăciun a fost aceasta, şi cele două de pe mormânt”, îşi aminteşte preotul.
Ulterior, în ianuarie, la 2000 de ani de la naşterea lui Iisus, la Ierusalim au ajuns toţi patriarhii din întreaga lume, inclusiv Patriarhul României, Teoctist. După procesiune, auzind de minunea care se petrecuse cu o lună înainte, cu toţii s-au închinat la Ierusalimiţa, iar Patriarhul Bulgariei a cerut ca aceasta să fie dusă pentru o perioadă în Bulgaria, ca şi credincioşii care nu pot ajunge pe Tărâmul Sfânt să se poată închina la ea.
Aceasta este piatra originală cu care a fost acoperit mormântul Maicii Domnului din Grădina Ghetsimani
“De cum a ajuns acolo, patru paralitici au atins-o şi pe loc s-au vindecat. Acum este în Creta şi anul acesta avem credinţa că va ajunge în România. Preafericitul Teofil al III-lea al Ierusalimului ne-a promis că acest lucru se va întâmpla”, conchide preotul Anatolie.
Escapada vârstnicilor în Ţara Sfântă, urmărită de rude pe Facebook
Se ştie că românii sunt, în majoritatea lor, credincioşi, iar acest lucru a devenit vizibil în ultimii ani şi în cifrele de afaceri ale oamenilor de turism din Ţara Sfântă. E drept că cei mai mulţi pelerini au vârste înaintate şi bugete restrânse, însă numărul lor e în continuă creştere.
Ilief Maria (stânga), din Constanţa, aici alături de Cristina Amariei, are 80 de ani şi toată viaţa şi-a dorit să ajungă în Ţara Sfântă
“Anual, în Israel vin 40.000-50.000 de români, iar în această perioadă, de Paşte, circa 1.000 ţin să viziteze locuri precum Mormântul Sfânt, Grădina Ghetsimani, Drumul Crucii ori Biserica Adormirii Maicii Domnului”, susţine Cristina Amariei, director de incoming pe departamentul România al unei companii de turism din Israel.
Ghizii care se ocupă de pelerinii sosiţi de la noi deja ne cunosc “profilul” şi au stabilit câteva reguli nescrise, prin care îi ajută pe aceştia să ţină legătura cu rudele din România. “Mulţi sunt bătrâni, au bani puţini la ei, aşa că nu îi las să îi cheltuiască pe cartele de telefon. Le comunic rudelor cum mă găsesc pe Facebook, şi toţi de acasă pot urmări circuitul integral, prin fotografiile postate în permanenţă de mine”, ne-a spus Elena Yitshaki, ghid pentru grupurile venite din România.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro