Împrumutații vor soluții, nu discuții | Scenarii pentru creditele în franci

Ziua de 15 ianuarie va rămâne marcată cu negru pentru zecile de mii de familii de români care au rate în franci elveţieni. Moneda s-a apreciat puternic după ce Banca Centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Băncile au în evidenţe 75.000 de români cu unul sau mai multe credite în franci elveţieni, care mai au de plătit, în total, 9,8 miliarde de lei, însă nu doar ei sunt afectaţi, ci şi familiile lor. Majoritatea împrumuturilor în franci s-au dat între anii 2007 – 2009, când francul coborâse şi sub 2 lei. Acum, de pe o zi pe alta, o rată de 500 de franci, de exemplu, s-a majorat cu 340 de lei doar din diferenţa de curs. Până acum, doar patru bănci au anunţat măsuri concrete ca să-şi ajute clienţii în această perioadă. Pentru următoarele trei luni, Volksbank acceptă plata ratelor la un curs de 3,80 de lei, cel folosit de bancă în ultima zi a anului trecut, iar OTP Bank şi Millennium Bank au propus o reducere de dobândă de până la 1,5%. Şi Raiffeisen a anunţat că oferă o reducere de dobândă de 0,5% clienţilor săi. Însă ofertele cu care au venit băncile nu le sunt de prea mare ajutor celor împrumutaţi.
În timp ce Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare cere conversia creditelor din franci în lei, varianta propusă de oficialii de la Finanţe este modificarea celebrei “Electorate”, prin care împrumutaţii puteau cere o pauză de la plata ratelor timp de doi ani. Ca să poată beneficia de ea cât mai mulţi clienţi îndatoraţi în franci, Executivul vrea acum să crească plafonul de venit prevăzut iniţial – de 2.200 lei brut pe lună – la 3.000 de lei. Astfel, trei sferturi dintre clienţi ar putea fi ajutaţi cu până la 900 de lei pe lună timp de doi ani, după care, până la finalul perioadei de credit convenite iniţial, revin la rata normală. Apoi, vor intra într-o perioadă suplimentară de doi ani în care vor plăti şi suma de care au fost iertaţi. Altfel spus, soluţia e una temporară. În altă ordine de idei, unica soluţie aflată la îndemâna oamenilor este să încerce să discute cu băncile.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro