Conform procurilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), mecanismul evazionist pus la punct de pesedist și complicii lui desfășurat prin intermediul societăţilor comerciale implicate în circuitele financiare, viza trei tipuri de relaţii comerciale, cu trei tipuri de parteneri: relaţii comerciale reale, cu conţinut economic cu parteneri cărora le-au vândut bunuri şi/sau prestat servicii, ca de exemplu diverse primării, consilii locale, regii naţionale, societăţi pe acţiuni; în urma cărora societăţile comerciale implicate ar fi avut de plătit TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende către bugetul general al statului; relaţii comerciale fictive, prin care s-au disimulat achiziţiile intracomunitare de diverse bunuri, autocamioane, utilaje şi accesorii, piese de schimb etc., cu scopul de a diminua obligaţiile de plată către bugetul statului prin majorarea artificială a valorii acestora şi a deducerii TVA (TVA deductibilă care nu ar fi existat în cazul achiziţiilor intracomunitare directe, cărora li s-ar fi aplicat taxarea inversă) și relaţii comerciale fictive stornate ulterior, desfăşurate în cea mai mare parte cu firmele afiliate sau partenere care au avut ca scop amânarea plăţii TVA şi neplata acesteia prin înregistrarea achiziţiilor comerciale fictive de la firmele interpuse şi regularizarea TVA de plată cu TVA deductibilă fictivă. De asemenea, respectivele facturi nu au fost întotdeauna plătite, marfa (care, de fapt nu exista) rămânând, de cele mai multe ori, în custodie la vânzător.
În timpul anchetei, procurorii au dispus, prin ordonanţa din 13 ianuarie 2016, luarea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile (2 terenuri şi 2 clădiri situate în Caransebeş), al cărui propritar este pesedistul Ion Bejeriţă. În plus, într-un cont al politicianului au fost decoperiți 10.585.691 euro care, la rându-le, au fost indisponiblizați.
Sursa foto: www.cnbc.com
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro