În paralel cu implicarea în dezvoltarea vieții sociale și culturale trăită pe pământ nord-american, românii emigranți care s-au aciuat în SUA nu s-au dat la o parte nici când armata americană le-a bătut la ușă și le-a spus că are nevoie de ostași. „Aproximativ opt mii de români americani, tineri și tinere, au fost încadrați în forțele americane terestre, aeriene și navale. Au avut grade diverse de la soldat la maior. Au constituit și un grup auxiliar feminin. Li s-au adăugat aproape două sute de români proveniți din Canada. Acești militari s-au ilustrat pe timpul războiului în teatre de operațiuni împrăștiate peste tot, dând printre altele și o serie de victime. Unii au luptat în nordul Africii alții au căzut în Italia sau deasupra Germaniei, precum și cu ocazia debarcării în Normandia sau în alte părți ale Europei. Nu puțini a fost aceia care au luptat în insulele Pacificului (Hawaii, Filipine, Okinawa)”, notează istoricul Cezar Dobre în volumul „Români în lume – Secolul XX”, lucrare dedicată istoriei diasporei românești la care a lucrat alături de regretatul profesor Gheorghe Zbuchea.
Printre militarii americani cu origini românești a fost și Alexandru Vraciu, care locuia în Indiana. Pilotul, o adevărată speriatoare pentru inamici, a reușit să doboare nu mai puțin de 41 de avioane japoneze. Dăruirea în luptă i-a adus comandorului poreclele „Șoimul Carpaților” – cu trimitere directă la originile sale românești -, și „Vulturul Pacificului”. Alte nume mari românești care au făcut istorie sub steagul de luptă american sunt John Florea, Marin Burcă, Augustin Anghel, dar și inginerul chimist Steve Bogolea, implicat în inventarea primei bombe atomice.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro