Iz politic la Patriarhie

Adunarea Bisericeasca va alege maine succesorul patriarhului Teoctist, care s-a stins acum 42 de zile, fiindu-i alaturi, la spital, in ultimele clipe, doar soferul sau si nici unul din inaltii ierarhi. Rastimpul de la vacantarea tronului de Intaistatator a fost unul mai putin de reculegere si nelipsit de tensiuni cu greu disimulate. S-a facut simtita mai ales aversiunea pe care fetele bisericesti o au vizavi de insistenta mirenilor, manifesta in mass-media, in privinta unei transparente prea mult asteptate. Nu a tainelor bisericesti, ca institutie sacra, ce intruneste increderea a 85% din populatie, ci a slujitorilor sai, in primul rand a inaltilor clerici din varful sau.

Care sunt sfintiti, nu sfinti si, ca atare, oameni fiind, sunt supusi greselilor. Iar acestea pot fi iertate in masura in care sunt cunoscute de credinciosi si recunoscute de clerici. Or, inversunarea cu care membri ai Sfantului Sinod se opun cercetarii dosarelor CNSAS, revendicandu-si alt statut decat acela al celorlalte categorii sociale si politico-profesionale, nu e de bun augur si seamana suspiciune. Ca si strania discretie asupra listei Colegiului Electoral. For care are o grea misiune. Nu e de presupus ca se vor ivi candidati tineri, cu spirit reformist si cu biografii continand mai putine file neclare dinainte de 1990. Lupta pentru carja patriarhala se duce tot la o senectute inaintata. Dar, indiferent care ar fi, viitorul Patriarh are obligatia de a curati Biserica de mizeria politica, care a inceput sa o infesteze, nefiind imuni la ea nici unii prea-sfintiti mitropoliti si episcopi. In pofida unei hotarari a Sfantului Sinod ignorata de clerici cu usurinta cu care mirenii incalca legile. Biserica trebuie sa ramana sub semnul Duhului Sfant, iar nu al duhorii politice.

Urmărește-ne pe Google News