Michael Jackson, atracţia unui muzeu de marţipan din Ungaria

Muzeul de marţipan din localitatea Szentendre, situată în apropiere de Budapesta ar putea concura cu celebrul Muzeul al Figurilor de ceară Madame Tussauds din Londra. Michael Jackson se găseşte în vitrinele acestui muzeu, fiind una din atracţiile acestui muzeu dulce. Statueta îl înfăţişează în mărime natural pe celebrul star american, care s-a stins din viaţă în iunie 2009.
Statueta lui Michael din marţipan expusă în muzeu cântăreşte 60 de kg şi a fost realizată în 48 de ore. Specialiştii în domeniu mai pregătesc pentru vizitatori o nouă statuetă a celui care a fost supranumit regele muzicii pop. Proaspăt realizată în cofetăria muzeului, noua statuetă are aceeaşi înăţime şi cântăreşte tot 60 de kg. Şi dacă pentru realizarea statuetei regretatului star american a fost nevoie de numai două zile, pentru Palatul Parlamentului din Budapesta, cofetarii au muncit 4 luni.
În acelaşi muzeu mai sunt înfăţişate în diverse ipostaze, fie în mărime naturală sau în miniatură şi alte personalităţi internaţionale precum Lady Di sau Gorbaciov, dar şi vedete autohtone. Tot aici, copii au ocazia să-şi întâlnească personajele preferate din basme şi din desene animate.

Povestea marţipanului:
Marţipanul s-a născut în bucătăriile persane din antichitate, fiind amintit şi în „1001 de nopţi”, celebrele poveşti pomenind de un preparat pe bază de pastă de migdale, consumat în perioada Ramadanului. Produsul a fost adus în Europa de musulmani – turcii l-au introdus în Italia şi Ungaria, iar maurii l-au prezentat la curtea regilor spanioli.
Pri¬mul marţipan apropiat de reţeta de azi a fost creat, se pare, în Spa¬nia, la Toledo, dar oraşele germane Lübeck şi Königsberg au fost cele care l-au ridicat la rang de artă. Şi numele are o istorie controversată: pe de o parte, cuvinte ca italienescul marzapane, iar pe de alta, to¬po¬ni¬mul Martaban, desemnând un oraş birmanez. Arăbescul mauth¬aban, însemnând „rege şezând”, este un alt cuvânt care poate sta la baza termenului marţipan, mai ales că produsul avea reprodusă pe ambalaj o monedă arabă înfă¬ţi¬şând un rege pe tron.
Conform legilor UE, concentraţia de ulei de migdale minimă este de 14%, însă reglementările din Suedia şi Finlanda impun ca migdalele să depăşească 50% din masa produsului, fapt ce sporeşte calitatea desertului. Şi, totuşi, concentraţia migdalelor în marţipanul de Lübeck ajunge până la 66%, reţetă care le-a adus faima cofetarilor acestui oraş german.
Se spune că o tablă de şah din marţipan s-a aflat printre dulciurile servite la petrecerea de nuntă a lui Matei Corvin cu Bea¬trice. În cartea de bucate a Annei Bornemissza (soţia principelui transilvan Mihaly Apafi I) se află prima reţetă ungurească de „marcapant”, „marcepan” sau „marcephant”. Tot în Ardeal şi-a făcut ucenicia în anii 40 şi Karoly Szabo, fondatorul Muzeului Marţipanului Szentendre. Tot Szabo a fondat şi Muzeul de Marţipan din Budapesta, ca şi pe cel din Pecs ( o altă localitate superbă situată în apropiere de Capitala Ungariei).

Urmărește-ne pe Google News