Există oameni care n-au nici o vocaţie în viaţă, nici un ţel mai acătării şi atunci îşi inventează sau împrumută unul. Pe care-l îmbrăţişează cu o asemenea frenezie încât se apropie de patologic, de paranoia. Un astfel de individ, ratat din toate punctele de vedere, este László Tökés. Mitul de revoluţionar s-a spulberat când au apărut actele compromiţătoare. Familia şi-a făcut-o praf, cariera de episcop la fel, e hulit, din cauza caracterului său, deopotrivă de români şi de unguri. Ce i-a rămas în viaţă: nimic! Atunci s-a apucat cu o violenţă, dar şi cu o consecvenţă de onanist să atace Trianonul, să conteste unirea Transilvaniei cu ţara-mamă. Urlă pe toate drumurile cerând autonomia, deşi, la ce argumente de Gâgă are, ar putea face obiectul unei investigaţii medicale amănunţite. Ultima găselniţă ţine tot de domeniul lui Hipocrate. Honvedul acuză România că duce o politică de colonizare ortodoxă a Transilvaniei!: “În România se continuă politica de omogenizare. (…) Continuă colonizarea ortodoxă a Transilvaniei. (…) Vorbim de un stat naţional pan-ortodox şi pan-românesc”. E clar că l-a lovit damblaua. Păi, avem episcopie ortodoxă în Ungaria, iar reformaţii, la Bucureşti. Unde- i colonizarea? Drepturile omului prevăd libertatea spirituală. În România s-au construit moschei, noi am făcut biserici în toată Europa, SUA, Noua Zeelandă. Pe cine colonizăm la ortodoxie, auzi termen! De ce nu se revoltă Londra, Parisul, Roma că ne facem lăcaşuri de cult acolo pentru românii noştri? Te pomeneşti că nu avem voie să ne construim biserici în ţară. Ţi-e dor de generalul Bucow, care a dat ordin în 1761 ca toate bisericile şi mănăstrile româneşti să fie distruse?