Liber la cuvânt | Bordelul politic

Urmăresc destul de contrariat transferurile pe piaţa politică. Oamenii politici îşi schimbă ideologiile precum ciorapii. Bine, bine, ştiu butada arhicunoscută a lui Nicolae Iorga – “doar boul este consecvent” -, dar astfel de piruete doctrinare îmi miros a fripturism. A lichelism patentat! Se spune că politica este o doamnă de moravuri uşoare, mai pe româneşte o curvă! Problema acestor traseişti politici nu este că nu-l citesc pe Iorga şi că s-au deşteptat, refuzând să fie boi. Ci aceea că frecventează astfel de doamne cu un trecut deloc onorabil, cu frenezia unor soldaţi în permisie.
Nimic nu s-a schimbat în această ţară, iar cine-l citeşte pe genialul Constantin Argetoianu îşi poate da seama de asta. În 1927, cinicul politician valah s-a gândit că ar putea ajunge şi el preşedinte PNL, mai ales că partidul suferea după dispariţia lui I.I.C. Brătianu, răpus de o ciudată laringită. Cum era un mic vid de putere, olteanul s-a înscris urgent la liberali, pe unde, fie vorba între noi, mai trecuse. Discursul său a fost fulminant, expresie a politicii balcanice care domină România: “Am fost la viaţa mea în multe bordeluri, dar acum vreau să sfârşesc prin a mă aşeza într-o casă cinstită”. Frumos spus. Evident, neales şef, Argetoianu a plecat din PNL, neuitând să afirme că domnişoara nu era virgină. El ar fi vrut să se aşeze la casa lui, dar nemernica îl tradusese…
Cu toate că mulţi se vor supăra, multe din actualele partide politice seamănă cu nişte case cu felinar roşu. Ce doctrine, ce onoare, de destin naţional? Prostituţie pe faţă!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro