Rezoluţia adoptată de ONU autorizează impunerea zonei de interdicţie aeriană, precum şi „toate măsurile necesare” pentru a proteja civilii de atacurile forţelor lui Gaddafi. Practic, atacurile aeriene împotriva Libiei puteau începe de ieri, după ce Franţa, Liban, Marea Britanie şi SUA au cerut să se ia măsuri. Imediat, comunitatea internaţională s-a pus în mişcare, la fel însă şi libienii, care au început să se înarmeze de la vecinii egipteni.
Operaţiunea s-a oprit în ultima clipă
La scurt timp însă, autorităţile de la Tripoli au anunţat că vor înceta focul şi au cerut ca operaţiunea aeriană împotriva lui Gaddafi să se oprească. Deja, în Marea Mediterană, SUA, Marea Britanie, Franţa şi Belgia trimiseseră avioane de luptă, precum şi numeroase nave de război.
A ameninţat cu atacarea avioanelor de pasageri
Ca urmare a deciziei luate de Consiliul de Securitate al ONU, colonelul Gaddafi a anunţat, ieri noapte, că percepe acest lucru ca pe o ameninţare, urmând să ia măsuri la rândul său. „Orice act militar străin ar expune traficul aerian şi maritim din Marea Mediterană unui contraatac din partea noastră”, a declarat Gaddafi, completând: „Promit să transform într-un adevărat infern viaţa celor care vor ataca Libia”.
Scenarii posibile
Franţa, Marea Britanie, Statele Unite şi aliaţii arabi vor trebui să aleagă între mai multe scenarii pentru operaţiunea militară decisă împotriva Libiei.
1. Blocarea spaţiului aerian de deasupra Libiei intervine într-un moment în care trupele lui Gaddafi se pregăteau să preia controlul asupra ultimelor cuiburi rebele. Raidurile ar viza distrugerea apărării antiaeriene a Libiei, centrele de comandament şi aeroporturile, pentru a opri avioanele la sol.
2. În paralel, ar putea fi declanşat un război electronic pentru neutralizarea sistemelor radar libiene. În această configuraţie, Franţa ar putea participa trimiţând avioane de la baza din Corsica, dar şi avioane radar AWACS. O astfel de acţiune militară ar fi un semnal puternic, cu un efect psihologic major şi care ar putea provoca debandadă în anturajul lui Gaddafi.
3. Dacă scopul intervenţiei este răsturnarea regimului, aliaţii ar putea decide să atace tancurile şi infanteria libiană, lovind în deşert. Dacă se aşteaptă la lovituri aeriene, Gaddafi ar putea însă dispersa forţele la sol, aşa cum a făcut Saddam în martie 2003. Ar fi dificil atunci de evitat victimele colaterale. Aşa cum aminteşte însă un ofiţer, „un război nu poate fi câştigat numai cu aviaţia”. Rezoluţia exclude însă o „forţă de ocupaţie terestră”.
Ultima oră – Explozii la Tripoli
Aseară, mai mulţi jurnalişti aflaţi la Tripoli au anunţat că în capitală s-au auzit cel puţin opt explozii. Comunitatea internaţională crede că Gaddafi a minţit când a anunţat „supunerea” şi pregăteşte ofensiva.
Uite cu ce atacau Libia!
Ieri la prânz, flota de avioane de luptă Tornado şi Typhoon, precum şi navele de război ale NATO se puseseră în mişcare cu destinaţia Libia.