Înainte de Revoluţie, a existat un caz special: pe 18 mai 1983, într-un meci Petrolul – Steaua, disputat la Ploieşti, în etapa a 29-a, s-au dat patru “roşii”. Gazdele luptau pentru evitarea retrogradării, iar oaspeţii, fără vreun obiectiv anume (n.r. – au terminat campionatul pe locul 5), veniseră chitiţi să facă jocurile pentru FCM Braşov, echipă aflată în luptă directă cu Petrolul pentru supravieţuire. Gazdele au câştigat cu 1-0, gol Tevi (42), la capătul unei partide în care arbitrul Alexandru Mustăţea a dictat nu mai puţin de patru eliminări, caz rarisim în epocă.
Câte doi inşi, aut din fiecare tabără!
“Un meci cum n-am dori să mai vedem!”, a titrat, a doua zi, ziarul Sportul, notând, printre altele: “Faulturi peste faulturi, obstrucţii, atacuri periculoase, loviri cu pumnul şi cu piciorul, iată ce au arătat publicului cele două echipe, mai ales în repriza secundă şi, în mod cu totul special, în ultimele 15-20 de minute”. Titular în acel joc în poarta oaspeţilor, Helmuth Duckadam, actualul director de imagine la Steaua, ne-a precizat: “A fost un meci aprins pentru că gazdele aveau nevoie de victorie. Nervii au răbufnit pe teren, aşa că s-a lăsat cu acele eliminări. Totuşi, nu pot să spun că Petrolul a fost sau este o echipă dură”. A existat însă şi un echilibru, fiind trimişi la cabine câte doi jucători din fiecare tabără, Borz şi Marica, de la Petrolul, respectiv Stoica şi Turcu, de la Steaua. Etapa următoare, Steaua a cedat un punct, în Ghencea, Braşovului, scor 1-1, dar n-a fost de ajuns, ardelenii luând, la finalul campionatului, calea Diviziei B. Asta pentru că “războiul” câştigat cu Steaua a fost decisiv atunci în salvarea Petrolului.
foto: Gazeta Sporturilor