În comuna Bucşani, judeţul Dâmboviţa, sunt 100 de familii pe ale căror terenuri agricole se cultivă cereale şi… sonde de petrol. Imediat după Primul Război Mondial, ţăranii participanţi la conflagraţie au primit pământ. Aşa au apărut micile ferme familiale interbelice. Totodată, după 1920, a început să se dezvolte industria extractivă de petrol. Ţăranii cu sonde pe proprietăţi au început să primească anual o redevenţă de 9% în natură, adică în petrol.
«Bunicul venea cu sacul cu bani acasă»
Acesta ajungea la rafinărie şi de acolo primea contravaloarea financiară. La vremea respectivă, petroliştii mai plăteau şi o redevenţă către stat de 16%. Astăzi, redevenţa încasată de România este de aproximativ 7%. “Să zic aşa, cultivăm grâu, porumb, floarea-soarelui şi… sonde de petrol! Tata îmi povestea că bunicul, care avea pe atunci 25 de hectare de teren arabil, avea şi sonde pe câmpurile sale. Când primea redevenţa, venea cu sacul cu bani acasă”, ne spune, necăjit, Dumitru Pătraşcu, un pensionar în vârstă de 65 de ani.
După naţionalizarea din 1948, toate rezervele minerale au devenit proprietate a statului, apoi pământurile au fost naţionalizate, iar ţăranii nu au mai primit nimic – în afară de un pic de bătaie la colectivizare.
După 1990, terenurile agricole au fost restituite, în mare parte, dar zăcămintele au rămas proprietate de stat şi au fost concesionate apoi către firme private. Pentru sondele în funcţiune, sau pentru terenurile ocupate de urmele betonate ale fostelor sonde, astăzi nefuncţionale, proprietarii de terenuri agricole primesc acum o “chirie” de 2,2 lei până la 3,5 lei pe metru pătrat pe an – în funcţie de negociere. Iar spaţiile ocupate de sonde variază între 500 până la 1.000 de metri pătraţi. Adică, ţăranii primesc, pentru “culturile” de ţiţei care le aduc petroliştilor beneficii de sute de milioane de euro anual, sume ce nu depăşesc 3.500 de lei pe an. Adică sub 1.000 de euro.
«Tarlaua pomenii» – moşia cu petrol a boierilor Dalles
“Pe aici era «tarlaua pomenii». Se numea aşa pentru că mulţi, în special văduvele şi orfanii din Primul Război Mondial, au primit pământ gratuit din moşia boierilor Dalles. Aici am şi eu un pogon cu platforma betonată a unei foste sonde. Ar trebui să mai primesc vreo 1.200 de lei pentru aceste betoane, dar nu primesc nimic. Trebuie să dau firma în judecată!”, ne-a explicat Dumitru Pătraşcu.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro