Luna va deveni o uriaşă platformă industrială

Se va lucra cu roboţi sofisticaţi

“Cucerirea Cosmosului trebuie să aibă la bază componenta eficienţei economice. Altfel, nu are nici un rost. Există apă pe Lună şi pe Marte, în stare solidă, gheaţă. Asta nu înseamnă însă că oamenii vor putea călători şi locui pe alte planete prea repede, din mai multe motive. În primul rând, radiaţiile. Staţia Orbitală Internaţională se află la o anumită distanţă de Terra, dincolo de care se intră în zona radiaţiilor gamma, foarte periculoase, iar menţinerea vieţii în asemenea condiţii este extrem de costisitoare. De aceea, explorarea cosmică se va face cu maşini. Este vorba despre roboţi exploratori şi constructori foarte sofisticaţi. Pentru a avea termen de comparaţie, putem spune că un asemenea robot costă, în medie, 475 de milioane de dolari la suta de kilograme. Un alt impediment este viteza de deplasare a navelor. Nu avem tehnologia care să ne permită să ne mişcăm repede pe distanţe mari. Adică ne ia prea mult pentru o călătorie până pe Marte, de pildă. Omenirea are nevoie acum de un salt tehnologic pentru a putea aborda eficient călătoriile interplanetare” a declarat pentru Liberatea Marius- Ioan Pisc, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

Recomandări

Înregistrare din ședința USR. Momentul în care Elena Lasconi află de la Moșteanu și Fritz că nu va primi finanțare pentru campania electorală

Electronicele, primele făcute în mediu extraterestru

Cea mai accesibilă planetă este în acest moment Luna, iar planuri pentru colonizarea ei sunt… gârlă. “Proiectul principal pentru Lună, în afară de cel militar, este mutarea fabricilor de componente electronice, pentru producerea cărora este nevoie de vid şi de frig. Pentru întrunirea acestor condiţii în uzinele de pe Pământ, firmele de specialitate cheltuiesc sume imense. Pe satelitul natural al Terrei, condiţiile sunt gratuite. Constructorii de aparatură electronică şi-au anunţat deja intenţia de a investi în realizarea unor linii extraterestre de fabricaţie”, ne-a mai spus Marius- Ioan Piso.

Vom cultiva floarea-soarelui pe Lună şi salată pe Marte

Anul acesta, NASA va încerca să facă istorie prin creşterea unor plante pe Lună. Proiectul “agricultura cosmică” prevede cultivarea mai multor varietăţi vegetale, printre care busuioc, floarea-soarelui şi napi, în nişte cilindri de aluminiu, care vor servi ca habitat pentru plante.De asemenea, într- unul din cele 10 proiecte selectate pentru misiunea spaţială Mars One, ce vizează trimiterea în anul 2024 a unui echipaj de astronauţi pe Marte, se vorbeşte despre înfiinţarea unor culturi de salată pe Planeta Roşie.

Recomandări

Tatăl lui Vlad Pascu, primele declarații în fața jurnaliștilor: „Fiul meu trebuie să își ispășească pedeapsa”, dar susține că nu era drogat, ci doar avea „urme de metaboliți”. Mesaj pentru familiile victimelor

Mineritul cosmic ar putea răsturna echilibrul geopolitic

Cea mai eficientă activitate a omului în spaţiul extraterestru, din punct de vedere economic, va fi mineritul cosmic. Asteroizii bogaţi în metale rare şi diamante vor fi capturaţi şi făcuţi bucăţele pentru a se valorifica minereurile pe care le conţin. “Capturarea asteroizilor este un proiect care va porni repede, deoarece este o investiţie ce poate aduce mari beneficii. Poate chiar răsturna echilibrul geopolitic actual”, a explicat Marius-Ioan Piso.

Pe Planeta Roşie au trăit bacterii similare cu cele găsite în Dobrogea

“Se pare că planeta Marte a avut atmosferă. Mai mult, se pare că anumite microorganisme pot trăi acolo. Un grup de cercetători condus de microbiologul român Radu Popa, de la Universitatea americană Portland, a găsit într-un meteorit provenind de pe Marte o bacterie care sintetizează magnetite, similară cu una descoperită de speologul Cristian Lascu într-o peşteră izolată din Dobrogea, Peştera Movilei. Se pare că există la nivel cosmic o formă primordială comună de viaţă”, a declarat pentru Libertatea preşedintele ROSA, Marius-Ioan Piso.
ROSA, Marius-Ioan Piso. Peştera Movilei din Dobrogea, în apropiere de Mangalia, a fost descoperită în anul 1986, remarcându-se prin ecosistemul ei unic în lume. A atras chiar şi atenţia cercetătorilor NASA, care au comparat, în anii 90, mediul subteran din peşteră cu cel de pe Marte. Este o peşteră de dimensiuni reduse, având 300 de metri lungime. În partea joasă a cavernei s-a format un lac mic.
Pasajele continuă sub apă şi formează trei clopote de aer, unde atmosfera este foarte bogată în dioxid de carbon. Lucrările de explorare a peşterii au dus la descoperirea a 35 de specii noi pentru Terra, ce trăiesc într-un mediu în care se credea imposibilă existenţa unor organisme. Cea mai importantă descoperire a fost cea a unor bacterii, adevărate fosile vii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro