Cu ce să fi greşit micuţele în faţa celei căreia urmau să-i spună mamă, când primele cuvinte se vor fi rostogolit din guriţele lor, pentru ca femeia să le refuze căldura unui cămin? Ce supărare mare să fi fost în sufletul femeii iresponsabile, ros de matematica meschină a porţiilor de mâncare pe care trebuia să le pună în fiecare zi pe masă, pentru a se rupe brutal de Antonia şi Yasmina, micuţele pe care le-a purtat în pântec şi le-a adus pe lume ca o bucurie împlinită a familiei?
Probabil că gestul mamei gemenelor nu va putea primi niciodată o explicaţie logică… Într-o amiază tristă, destinul micuţelor a fost desenat, rapid, în tuşe de alb şi negru, de mama lor, care, fără să tresară, fără să-i pese ce se va întâmpla cu cele două mogâldeţe ale ei, le-a abandonat pe holul întunecat al unei scări de bloc din cartierul Crângaşi.
A înghesuit mogâldeţele într-o pungă din plastic, pe care a rezemat- o de o uşă. Prima care i-a ieşit în cale, acolo la etajul al şaselea al blocului pe care l-a ales să-şi lepede micile odrasle, care nu şi-au mai găsit locul în inima ei.
Ca o ironie a sorţii, femeia a aşezat lângă punga în care copilele înghesuite una într-alta îşi puteau găsi sfârşitul sufocate şi câteva hăinuţe şi un biberon. Apoi a plecat fără să privească peste umăr…
Femeia a spus că este săracă
Mişcările firave ale micuţelor surori, lăsate pradă pericolelor în ore fără durată, au fost simţite de un bărbat care a ieşit din apartamentul său. Iniţial, a crezut că e o pungă cu gunoi menajer, care urma să ajungă la ghena de gunoi.
O secundă chiar el s-a gândit să o apuce şi să-i facă vânt pe tobogan… Paşii l-au purtat spre enigmaticul bagaj… mişcător, iar dinăuntru, zâmbetele celor două copile, licărul ochişorilor care-şi strigau, cu disperare, dreptul la viaţă i-au răsplătit omului descoperirea care le-a adus izbăvirea. A urmat ancheta…
Femeia care a vrut să fure surâsul propriilor copii s-a prezentat la secţie. În faţa anchetatorilor, Mihaela a amestecat, cu o relaxare vecină cu cinismul, povestea halucinantă a unei relaţii extraconjugale – de care soţul ei, plecat la muncă în Germania, habar nu avea -, cu greutăţile copleşitoare ale unei vieţi trăite, chipurile, în lipsuri.
În ticăloşia ei, Mihaela Boghian a socotit că încă două guri la masa la care mai stăteau alţi trei fraţi şi surori ai gemenelor abandonate erau deja prea mult…
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro