Alergiile de primăvară apar în momentul în care se deschid florile. Polenul, păpădia, puful de la plopi sunt alergeni respiratorii care declanşează reacţiile alergice în special la nivelul nasului, favorizând apariţia rinoreei, ce se manifestă prin curgerea continuă a nasului. Tusea, un alt simptom al alergiei, poate da crize de bronhospasm şi respiraţie şuierătoare, caracteristică crizelor de astm bronşic. “În general, alergia se moşteneşte, dar se poate dobândi şi în timp la anumite persoane care lucrează într-un mediu alergen. Părinţii care se ştiu “suferinzi” trebuie să fie foarte atenţi la copiii lor, care pot fi şi ei predispuşi la alergii”, spune dr. Laurenţiu Luca. Potrivit specialistului, persoanele care se ştiu cu astfel de probleme trebuie să se ferească şi de praful de casă, de acarieni şi chiar şi de anumite mâncăruri. Şi asta pentru că şi ciupercuţele, căpşunile sau albuşul sunt alimente care dau alergii foarte de puternice. “Alergiile pot fi fatale. În momentul în care o persoană face o criză puternică de bronhospasm – considerată urgenţă medicală majoră – din cauza unei alergii, nu mai poate respira pentru că i se blochează căile respiratorii şi poate muri!”, a conchis medicul.
Reacţiile adverse, la raport!
Agenţia Naţională a Medicamentului a pus la dispoziţia pacienţilor un formular prin care aceştia pot sesiza reacţiile adverse apărute în urma administrării unui medicament sau vaccin. Formularul îl puteţi găsi pe website-ul ANM. În 2014, în România s-au înregistrat 2.050 de raportări de reacţii adverse grave şi non-grave, faţă de 40.000 făcute în alte ţări europene, precum Franţa sau Marea Britanie.