Miliardele din dosarele DNA

Cifre ameţitoare

Reporterii ziarului Libertatea au analizat zeci de pagini ale rapoartelor de activitate ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie din perioada 2005-2014. Concluziile, numai în ce priveşte valoarea prejudiciilor estimate de-a lungul celor zece ani, sunt de-a dreptul năucitoare. Adunaţi, banii pe care anchetatorii i-au catalogat drept ţeapă dată bugetului public şi privat, în cele peste 21.000 de dosare soluţionate în perioada analizată, se ridică la peste două miliarde de euro.
Evident, pentru recuperarea sumei menţionate, procurorii au pus sub sechestru în timpul urmăririi penale mii de conturi, mii de imobile ori alte bunuri ce puteau fi valorificate, însă, până prezent, nimeni nu a reuşit să estimeze, chiar şi provizoriu, un procent al sumei ce ar fi reintrat efectiv în posesia statului. DNA a reuşit de-a lungul timpului să pună sechestru pe bunuri ce acopereau în proporţie de 30-50% din valoarea prejudiciului.

Ce s-ar fi putut face cu banii

Cele două miliarde de euro sunt bani mulţi chiar şi pentru o ţară ca România. De exemplu, la un preţ de 10 milioane de euro pe kilometru (pentru cei 70 de kilometri ai autostrăzii A10 Sebeş- Turda s-a agreat un cost de aproape 9 milioane de euro pe kilometru), ţara noastră ar fi putut avea astăzi terminat tronsonul de autostradă est-vest. Libertatea a făcut un experiment în această toamnă: un reporter a parcurs cei 900 de kilometri dintre Nădlac şi Constanţa cu maşina în 14 ore.
Dacă era gata austostrada, traseul ar fi fost făcut în cel mult opt ore. Câte nu se pot face cu două miliarde de euro? Iată un alt exemplu: cel mai mare spital privat multidisciplinar din România a costat circa 40 de milioane de euro. Are 400 de paturi şi şapte săli de operaţie, la standarde la care sisemul sanitar de stat poate doar să viseze. S-ar fi putut face câte un astfel de spital în fiecare judeţ şi în fiecare sector al Capitalei cu prejudiciul identificat de DNA. Sau s-ar putea face 1.000 de şcoli mai modeste, pentru 200 de elevi fiecare, ori 250 de unităţi de învăţământ complexe, pentru 600-800 de elevi, dotate cu laboratoare de specialitate şi săli de sport.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Sumele furate sunt, de fapt, mult mai mari

Şi asta nu e tot. Cifrele relevate mai sus ţin strict de activitatea DNA, iar în România activează multe alte instituţii publice ce urmăresc recuperarea prejudiciilor aduse statului ca urmare a infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, ori alte fapte posibil aducătoare de prejudicii bugetului de stat. În plus, cifrele despre care am vorbit sunt reţinute de procurori în rapoartele lor de activitate ca fiind prejudicii estimate şi nu constatate de experţi independenţi şi confirmate de un judecător. În realitate, sumele pot fi apropiate de estimările procurorilor, dar şi mai mici sau mai mari. Până când o instanţă judecătorească nu ia o decizie definitivă, aceste sume sunt orientative.

Kovesi: «Ne preocupă recuperarea prejudiciilor

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a vorbit, recent, despre dosarul gigant “Microsoft- EADS”. Conform acesteia, chiar dacă valoarea contractelor încheiate cu statul de cele două mari companii sare de un miliard de euro, prejudiciul adus bugetului public în acest caz nu a fost încă stabilit concret.
“În cazul licenţelor Microsoft, valoarea suspectată de procurori ca fiind obiect al infracţiunilor de mită şi trafic de influenţă este în jur de 60 de milioane de euro, dar prejudiciul efectiv este încă în evaluare”, a spus Kovesi pentru ziare.com.
Şefa DNA s-a referit şi la sechestrele instituite de procurori în dosarele penale – în primele zece luni ale anului s-ar fi pus sub sechestru bunuri de circa 150 de milioane de euro. “Suntem în procedura indisponibilizării tuturor bunurilor mobile, imobile, identificării conturilor din ţară şi din străinătate în vederea indisponibilizării banilor”, a încheiat Kovesi.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Îmbogăţiţi prin semnătura fostei şefe a DIICOT Alina Bica

Oameni de afaceri cu legături strânse în politică au beneficiat de-a lungul timpului de ajutor nesperat din partea unor oameni şcoliţi şi plătiţi să apere avutul ţării. Aşa e situaţia şi în dosarul fostei şefe la “Crimă Organizată” Alina Bica (foto), arestată în prezent.
Potrivit procurorilor DNA, pe vremea în care era secretar de stat la Ministerul Justiţiei – detaşat la Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) a semnat un raport de evaluare a unui teren, despre care ştia că are preţul mărit artificial. Aşa s‑ar fi ajuns în situaţia în care, spun oamenii legii, statul ar fi fost păgubit cu 62 de milioane de euro, bani ce ar fi intrat în buzunarele omului de afaceri Gheorghe Stelian. Evident, Alina Bica n-ar fi rămas nerecompensată pentru gestul său. Conform DNA, ea ar fi primit un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut.

Statul îşi va recupera banii de la Voiculescu

Condamnat la 10 ani de puşcărie pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare, Dan Voiculescu a fost obligat să dea înapoi statului suma de 60 de milioane de euro reprezentând prejudiciul suferit de bugetul public.
Pentru a fi siguri că au de unde să ia banii, judecătorii au instituit sechestre atât pe conturile lui Voiculescu, cât şi pe o parte din averea acestuia. Printre bunurile imobilizate se numără clădirea din Băneasa unde funcţionează încă televiziunile Antena 1 şi Antena 3. Deşi procedurile prin care se vor recupera banii de la familia Voiculescu privesc fonduri publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a trecut la secret informaţiile, folosindu-se de confidenţialitatea datelor fiscale.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

2014, anul marilor «rechini»

Anul acesta, anchetatorii par să-şi fi intrat cu adevărat în mână, căci în plasă au început să le cadă adevăraţii “rechini”. Aşa au fost deschise megadosarele Microsoft şi EADS, în care se verifică legalitatea contractelor de dotare a şcolilor cu calculatoare şi implicit cu softuri IT, dar şi utilizarea sistemelor informatice în activitatea poliţiştilor de frontieră.
În ambele dosare, procurorii suspectează că 9 foşti miniştri ai educaţiei şi comunicaţiei, dar şi alţi politicieni şi oameni de afaceri influenţi ar fi primit şpăgi de ordinul zecilor de milioane de euro, mascate sub forma unor comisioane.
 

Urmărește-ne pe Google News