Luarea de mită pare să fie sport naţional în România, iar exemplele o demonstrează din plin. Politicieni, reprezentanţi ai administraţiei locale, afacerişti sau oameni ai legii s-au murdărit pentru bani de-o chiftea sau pentru sume uriaşe, cu multe zeroruri.
Până mai ieri, metoda clasică de prindere în flagrant a şpăgarilor erau banii marcaţi criminalistic, cu substanţe fluorescente, dar pentru că infractorii s-au deşteptat şi şi-au cumpărat aparatură modernă care depistează “vopselurile” incriminatorii lucrurile s-au mai schimbat.
Flagrant pe banii «clientului»
“Acum, poţi să ratezi un flagrant pentru că acela care urmează să primească mită verifică banii cu aparatură specială. Înainte să-i încaseze îi trece prin aparat şi, dacă apare substanţa, s-a terminat…”, ne dezvăluie un ofiţer sub acoperire.
În această situaţie, anchetatorii nu mai “colorează” banii, ci îi înseriază. Notează, într- un proces-verbal întocmit cu martoriasistenţi, seriile tuturor bancnotelor ce urmează să fie folosite la flagrant.
Poate dura zile şi nopţi, dar este o metodă sigură, pentru care infractorii nu au antidot. Apoi, după ce acţiunea este încheiată, banii intră fie în posesia denunţătorului – dacă flagrantul s-a făcut cu banii lui -, fie în conturile speciale ale autorităţilor, dacă suma aparţine statului.
“Flagrantele se pot face şi cu banii denunţătorului, şi cu cei din fondurile speciale ale anchetatorilor. Dacă procurorul decide, banii sunt păstraţi ca probă până la condamnarea definitivă a celui care a luat mită. De obicei însă, cum sumele sunt destul de mari, banii reintră în circuitul din care provin după ce sunt curăţaţi. Când e vorba de o sumă foarte mare, unitatea bancară cu care operează Poliţia trebuie anunţată cu câteva zile înainte”, au adăugat surse judiciare.
Oprescu a «căzut» cu bani înseriaţi
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat în urma unui flagrant în care au fost folosiţi bani înseriaţi. Acţiunea finalizată zilele trecute a fost declanşată în urmă cu câteva luni, când doi denunţători au bătut la poarta procurorilor anticorupţie. Tot ei au pus la dispoziţie şi banii care au fost înseriaţi, bancnotă cu bancnotă.
Doar că acest proces a durat aproape o zi, deoarece fiecare serie a hârtiilor cu valoare folosite la flagrant a fost trecută într-un proces-verbal pe care, la final, şi-au pus semnătura procurorul, poliţiştii care au instrumentat cazul, dar şi un martor asistent.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro