Ea e «creierul» de la «Românii au talent»!

Libertatea: Sunteţi “creierul” celor mai tari show-uri TV din România. Telespectatorii se uită fascinaţi la emisiunile pe care le coordonaţi. Care e secretul acestui magnetism pe care îl transmiteţi publicului?
Mona Segall: Nu ştiu dacă sunt “creierul”. Din păcate, nu am creat eu aceste formate, deşi mi-aş fi dorit. Eu mă pricep să le realizez. Am avut norocul să fac ceea ce-mi place, am avut norocul să capăt experienţă timp de 19 ani într-o companie în care nu se acceptă compromisuri, am avut noroc cu Cosmin Ion, directorul Mediavision, care face în aşa fel încât eu să mă pot ocupa de conţinut fără să fiu stresată de altceva, şi, nu în ultimul rând, am avut norocul să nu lucrez cu o echipă, ci într-o gaşcă de prieteni.
Ce vă place mai mult la un concurent, curajul sau nebunia? Asta, în condiţiile în care presupunem că au cu toţii talent…
Cine ar putea să spună unde se termină curajul şi unde începe nebunia? îmi plac toţi concurenţii şi îi admir pe cei care au curajul şi nebunia să se urce pe o scenă şi să apară în faţa camerei. Eu mă consider mult mai nebună decât ei, dar nu am acest curaj.
Aţi doborât toate recordurile de audienţă cu “Românii au talent”. V-aţi aşteptat la asta?
Nu, nu ne-am aşteptat la aceste recorduri de audienţă. Deşi toată lumea se aştepta la un mare succes, nimeni nu a bănuit astfel de cifre.
A plâns la prima ediţie a emisiunii
Cât de departe sau de aproape suntem de varianta originală a emisiunii? Vorbim de investiţie, de rezultatul obţinut şi de amploare.
Modelul nostru a fost varianta britanică şi cu ea ne-am comparat tot timpul. Nu am informaţii cu privire la investiţia britanică sau americană şi, prin urmare, nici rezultatul nu e ceva asupra căruia să pot să mă pronunţ. Amploarea este şi ea discutabilă, având în vedere că sălile lor de teatru sunt în fiecare oraş de peste 2.000 de locuri. Noi am avut săli de 300-400 de locuri, în afară de Bucureşti, unde au fost 1.000 de locuri. La preselecţiile lor vin mii de candidaţi, la noi, doar sute. Dar, în rest, sperăm să ne fi apropiat de conţinutul şi de calitatea producţiei.
V-a impresionat vreo situaţie sau vreun concurent? Aţi plâns? Cine v-a făcut să plângeţi şi de ce?
M-a făcut să plâng reacţia sălii la primul spectacol, de la Timişoara, atunci când am înţeles că e un succes, când am văzut că sala reacţionează exact ca în Anglia, când am văzut că până şi oamenii din echipă încep să comenteze o evoluţie sau alta, când am văzut că publicul se ridică în picioare în faţa unui talent şi reacţia prezentatorilor şi a juriului, când am văzut că publicul rămâne în sală trei ore până la show-ul următor, ca să nu-şi piardă locurile… Atunci am avut lacrimi în ochi. Nu mă fac niciodată să plâng emoţiile din show, nici la “Dansez pentru tine”, nici la alt show, pentru că mă străduiesc să le creez şi atunci aceste momente nu sunt o surpriză pentru mine. Satisfacţia mea e reacţia celor din jur.
Deja se pregăteşte a doua ediţie
Show-ul e aproape gata, vă pregătiţi să trageţi obloanele… Pe când următoarea ediţie a emisiunii “Românii au talent”?
Vom avea din nou preselecţii în august şi în septembrie. Cât de curând, vom oferi informaţii despre noul sezon al emisiunii.
Se teme de fachiri!
Mona Segall ne-a dezvăluit că au fost două momente, în timpul show-urilor “Românii au talent”, când i s-a făcut frică: “Recunosc că nu mă prea uit la fachiri, întorc capul! şi mi-a fost frică şi la cascadoria cu motocicleta care trecea peste un om, mai ales că ne aflam la Piatra Neamţ, într-una din sălile cele mai frumoase, cele mai cochete, dar şi cele mai mici… Bineînţeles că exact acolo a trebuit să băgăm motocicleta pe scenă!”
«Românii au talent» în cifre
• 250 de oameni lucrează la realizarea show-ului;
• 1.800 de persoane din toată ţara s-au prezentat la preselecţii;
• Cel mai tânăr concurent a avut 4 ani, iar cel mai bătrân, 84 de ani;
• Cel mai mare număr de concurenţi aflaţi, la un moment dat, pe scenă: 40 – Corul din Finteuşul Mare; • Cele mai complicate apariţii, din pricina logisticii: numerele de striptease, acrobaţiile şi teraminul.
“A fost complicat să facem rost de bare de striptease, a fost complicat cu acrobaţii care lucrau la înălţime din cauza “X”-urilor, dar cel mai mult ne-am chinuit cu teraminul, un instrument care nu funcţionează decât dacă nu e mutat din loc timp de 40 de minute, ceea ce a însemnat că a trebuit să-l punem pe scenă cu mult înaintea numărului respectiv…”, ne-a povestit Mona Segall.

Urmărește-ne pe Google News