La mulţi dintre români, influenţa culturii balcanice se simte, mai ales atunci când vine vorba despre tradiţie şi respectarea ei. Tocmai de aceea, pe lângă modernele promisiuni făcute sub vâsc sau pe net, sunt foarte mulţi aceia care consideră că noul an va fi unul perfect doar dacă ţin cont cu sfinţenie de nişte reguli rămase de la stărbuni.
Iată câteva dintre acestea:
– zgomotul petardelor şi artificiilor alungă spiritele rele
– în ajunul Anului Nou nu se mătură deoarece alungă prosperitatea
– în ziua Revelionului nu se duce gunoiul
– pentru a avea bani în timpul anului, la miezul nopţii trebuie să aveţi monede în buzunar. Tot pentru prosperitatea financiară, trebuie să intrăm în noul an fără datorii
– rufele nu se spală până la Bobotează, când se sfinţesc apele
– în noaptea de 31 decembrie, trebuie să purtaţi ceva nou şi ceva roşu
– nu plângeţi şi nu vă certaţi pentru că aşa va fi tot timpul anului
– la miezul nopţii, se deschid uşile pentru a primi în casă noul an
– îndrăgostiţii trebuie să se sărute sub vâsc
– prima persoana care îţi intră în casă este foarte importantă pentru noul an. Vei avea noroc dacă vine un bărbat înalt, brunet. Blonzii şi roşcaţii, dar şi femeile, sunt aducători de ghinion.
Însă aceste “apucături” sunt mai mult specifice orăşenilor, pentru că în comunătile tradiţionale româneşti, altul e obiceiul. La sate se merge cu Pluguşorul, cu Ursul şi cu Sorcova şi se urează gospodarilor belşug şi sănătate. Pentru casa al cărei prag nu a fost călcat de colindători este semn rău în noul an.
Tot o tradiţie românească, de care se ţine cont indiferent de zonă este aceea că, dacă în prima zi a anului este ger şi senin, atunci acel an va fi unul bun şi bogat.
Anul Nou pe alte meleaguri
Popoarele sărbătoresc prin obiceiuri felurite trecerea în noul an. Numitorul comun este masa încărcată de bunătăţi, artificiile şi şampania, menite să alunge necazurile şi să aducă noroc în anul următor.
Grecia. De Revelion, Sfântul Vasile le umple ghetuţele copiilor cu daruri, aşa cum se întamplă la noi de Moş Nicolae. Una dintre mâncărurile tradiţionale este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel care găseşte moneda va avea noroc tot timpul anului nou.
Spania. În noaptea Anului Nou, chiar la miezul nopţii, spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, reprezentând dorinţele, câte una la fiecare bătaie a ceasului. În Portugalia, există acelaşi obicei, cu diferenţa că sunt preferate smochinele.
China. Anul Nou este sărbătorit odată cu Luna nouă, între 17 ianuarie şi 19 februarie. În 2014, Anul Nou Chinezesc începe la data de 31 ianuarie. Cu această ocazie, chinezii alungă spiritele rele cu artificii, sigilează ferestrele ca să nu intre dragonii şi mănâncă preparate tradiţionale din pui şi din peşte.
Pentru japonezi, Anul Nou, „Oshogatsu”, este un simbol al înnoirii. În decembrie sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii îşi lasă în urmă problemele şi grijile şi se pregătesc pentru un nou început. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, templele budiste bat gongul de 108 ori, pentru a-i scăpa pe oameni de 108 tipuri de slăbiciuni umane.
Belgia. Pe 1 ianuarie, la prânzul luat în familie se mănâncă „choucroute”, un fel de varză murată cu cârnaţi, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.
Italia, Napoli. Oamenii îşi aruncă pe geam vechiturile- haine, elecrocasnice sau mici obiecte care simbolizează anul care a trecut.
În America Latină, în ţări precum Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Se mai spune că cel care îşi doreşte că călătorească mai mult în noul an trebuie să alerge pe stradă, la 12 noaptea, cu o valiză în mână.
În Cuba, în noaptea de Anul Nou oamenii se adună în grupuri mari şi pregătesc un fel de supă, foarte densă, din mai multe feluri de carne şi legume, numită „caldosu”. La miezul nopţii, cubanezii aruncă apă pe fereastră, pentru ca anul nou să fie luminos şi curat.
Ruşii beau şampanie la miezul nopţii şi, după miezul nopţii, deschid larg uşile şi ferestrele pentru a primi în casă noul an.