Cine a fost leneş în post e bătut la tălpi
După ce ajung aici, tinerii aleg cine va fi pedepsit, pentru că au păcătuit în postul mare, fie prin lene, fie că au mers la fete. În hohotele participanţilor, tinerii sunt “bricelaţi”, adică bătuţi, pentru faptele lor. Fiecare dintre păcătoşi e purtat pe braţe în jurul bisericii şi bătut la tălpi în fiecare colţ al lăcaşului de cult. Tinerii păcătoşi mulţumesc crailor pentru judecata dreaptă şi le promit că se vor îndrepta.
După ce toată lumea s-a amuzat pe seama necazului leneşilor din sat, a cântat şi a dansat, alaiul porneşte spre râul Someş pentru spălarea de păcate şi pentru prosperitate. De această dată nu le este foarte uşor chiar crailor din sat.
Aceştia sunt băgaţi în rău şi sunt nevoiţi să negocieze valoarea darului pentru cei care i-au purtat cu băncuţele de lemn pe umeri, de-a lungul satului. În general, tinerii scapă cu o ladă, două de bere şi o carafă mare plină cu vin. La final, după ce craii au scăpat neudaţi foarte tare, petrecerea continuă în sat, la căminul cultural, cu muzică, dans şi bucate tradiţionale.
Hapucul, jocul tradiţional de Paşte pe Valea Bârgăului
În comunele de pe Valea Bârgăului, din judeţul Bistriţa-Năsăud, în a doua zi de Paşte, se respectă şi obiceiul Hapucului, jocul copiilor de la ţară, un fel de fotbal cu bâte. Urmând întocmai obiceiul, mingea trebuie să fie confecţionată fie din ciorapi, fie din cârpe.
Se formează două echipe, se delimitează terenul şi se fac găurile în pământ, unde va trebui să ajungă mingea. Fiecărui jucător îi este “încredinţată” o gaură, pe care trebuie să o păzească cu sfinţenie, pentru ca mingea să nu intre în ea, altfel iese din joc.
Statul la vase
Un alt obicei din vechime este Statul la vase, organizat în a doua zi de Paşte la Şugag, pe Valea Sebeşului.
Aici, şapte perechi de tineri, căsătoriţi în ultimul an, purtând straie populare de nuntă, au stat la mese, în curtea bisericii din localitate, unde au primit din partea rudelor, a prietenilor şi a consătenilor vase pentru gospodărie, ca dar de nuntă.
În vechime, obiceiul presupunea ca tinerii să primească vase de lut, însă în prezent cadourile constau în vase de sticlă, porţelan sau inox, necesare în gospodărie.
Udatul fetelor
Pentru că femeile sunt comparate cu florile, în Ardeal, după cum spune tradiţia, a doua zi de Paşte, acestea trebuie udate sau stropite. Obiceiul este vechi de sute de ani şi încă se păstrează, fiind una dintre cele mai frumoase tradiţii ale sărbătorilor pascale. Una din zonele în care obiceiul încă este viu este Valea Bârgăului.
Feciorii neînsuraţi îşi pregătesc parfumuri care mai de care mai îmbietoare şi, de ce nu, mai scumpe, pentru a stropi tinerele domniţe. Tradiţia se aseamănă cu ritualul peţitului, deoarece majoritatea flăcăilor alege cu grijă casele cu cele mai frumoase fete pentru a merge la stropit.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro